REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

MDA (tenamfetamina) induce o stare de disponibilitate pentru anturaj şi autocunoaştere, pentru stabilirea de
relaţii interumane şi o plăcere imensă sau necesitate de a fi cu alte persoane (“Love drug”). MDA creează o stare de
tensiune musculară, comportament straniu, oscilant, delir, amnezie temporară.
MDMA (ecstasy) produce psihostimulare şi halucinaţii, iar pe termen lung, tulburări neuropsihice (depresie,
psihoze). Efectele MDMA constau în tahicardie, dureri musculare, dificultăţi de concentrare, iritabilitate, flashbackuri,
depresie cu idei de suicid, psihoze paranoide şi tulburări de memorie.
Disponibilitatea crescută pe piaţă a ecstasy, în combinaţie cu percepţia greşită conform căreia aceasta
reprezintă o pilulă care nu dăunează, a dus la creşterea consumului de MDMA printre tineri. Ecstasy este
comercializată în mod special pentru tineri, prin realizarea de pilule colorate, cu inscripţii atrăgătoare, şi din păcate
piaţa răspunde.
Amfetaminele se pare că nu afectează abilitatea de a conduce dacă sunt luate sub supraveghere medicală,
dar unor persoane le induc o stare de încredere excesivă, care duce la un risc de a conduce. Conducătorii auto pot
percepe timpul şi spaţiul disproporţionat, au gândirea îngreunată, concentrarea scăzută, au atracţie către lumini şi
posibilitatea de a avea halucinaţii vizuale.
Cocaina este alcaloidul principal din frunzele arbustului Erythroxylon coca. Cocaina acţionează ca
anestezic local (anestezierea mucoasei nazale), ca excitant, apoi ca deprimant al S.N.C. Deşi unii oameni pretind că
pot folosi cocaina ca pe un drog social, ca şi alcoolul, alţii devin dependenţi din punct de psihologic de aceasta.
Printre alte efecte se numără halucinaţiile, teama şi paranoia.
Se produce o stare de euforie, cu exaltarea inteligenţei, a îndrăznelii, după care urmează o deprimare cu
moleşeală, tristeţe, frică şi enervare; pupilele sunt dilatate şi ochii devin sticloşi. La mărirea dozei se produc
halucinaţii auditive (zgomote, strigăte, melodii frumoase), vizuale (colorate), tactile, olfactive (miros de ars) şi o
stare delirantă cu tendinţa de evadare (consumatorul o ia la fugă).
Persoanele care consumă cocaină sunt deasemenea alerte, pline de energie, încrezătoare în abilităţile lor de a
conduce. Dar consumul de cocaină le afectează vederea, producând înceţoşarea, strălucirea privirii şi halucinaţii.
Lumini albe - flashuri slabe sau mişcări ale luminii în câmpul periferic al vederii - tind să inducă şoferilor mişcări
bruşte pentru ocolirea luminilor. Persoanele care consumă cocaină pot, deasemenea, să audă sunete care nu există în
acel moment - cum ar fi sunete de clopoţei, sau să perceapă mirosuri care nu există - cum ar fi de fum sau gaz, care le
distrag atenţia de la condus.
Opiaceele deprimă creierul şi dau impresia unor senzaţii de plăcere, putere şi superioritate, urmate de
letargie, ameţeală, confuzie şi scăderea ritmului inimii şi a capacităţii respiratorii. Termenul de opiacee se referă în
general la opiu şi la medicamentele contra durerii, în a căror compoziţie intră opiul. Printre acestea se numără
heroina, morfina şi codeina. Codeina şi morfina sunt clasificate, din punct de vedere legal, nu şi medical, ca
medicamente narcotice. Heroina este un narcotic ilegal.
Opiul, morfina, codeina şi heroina se obţin din latexul secretat de capsulele imature de Papaver Somiferum.
Acestea provoacă stări temporare de amorţeală, liniste şi chiar exaltare şi fericire. În medicină, aceste droguri se
folosesc ca remedii contra durerii întrucât opiaceele au o structură similară cu cea a endorfinelor naturale - substanţe
produse de către creier, care au un efect de diminuare şi inhibare a senzaţiilor de durere.
Ele sunt, însă deosebit de puternice şi periculoase, având un potenţial extrem de ridicat de inducere a
dependenţei, caracterizată prin dezvoltarea extrem de rapidă a toleranţei şi a unui sindrom de abstinenţă grav şi
caracteristic la întreruperea bruscă a consumului cronic sau la reducerea importantă a dozelor. O supradoză poate
chiar ucide. Renunţarea la consumul acestora se realizează sub supraveghere medicală, iar reacţiile organismului sunt
neplăcute: friguri, crampe, greţuri, transpiraţie şi tremurături.
Riscul de a conduce sub influenţa opiaceelor constă în faptul că după primul moment de plăcere (flash,
străfulgerare) urmează o stare de satisfacţie, de încetinire a gândurilor, a gesturilor şi a acţiunilor, care sfârşeşte într-o
stare de somnolenţă, această stare afectând puterea de concentrare şi atenţia conducătorului auto.
Halucinogenele sunt substanţe care propriu-zis nici nu excită, nici nu deprimă sistemul nervos, ci produc o alterare a
psihicului şi a funcţiilor nervoase superioare, prin modificarea modului de a vedea şi de a auzi al consumatorului.
Judecata este deviată în mod delirant, având loc modificări mentale care se manifestă prin simptome asemănătoare
schizofreniei. Purtarea devine salbatică, incontrolabilă, mai ales dacă persoana suportă efectele neplăcute imediat
după consumarea drogului sau amintiri neplăcute de la "utima evadare".
La majoritatea acestor substanţe, efectele principale se caracterizează prin percepţia anormală, inversată, a
timpului şi spaţiului - se “văd sunete” şi se “aud imagini şi culori”, stări de depersonalizare şi halucinaţii.
Halucinaţiile vizuale, la închiderea ochilor, sunt neobişnuite: culorile apar mai vii, peisajele sunt magnifice.
Distorsiunea percepţiei şi depersonalizarea pe care o suferă consumatorul pot dezlănţui crize de panică şi tulburări
depresive, cu episoade de nebunie.