REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Uniunea Europeană, prin Cartea Albă a Transportatorilor, şi-a propus să reducă la jumătate numărul
victimelor din accidentele rutiere, în perioada 2000 - 2010. În urma unui studiu realizat de Consiliul European
pentru Siguranţa Drumurilor cu privire la numărul de accidente rutiere mortale, s-a constatat faptul că România
ocupă unul dintre primele locuri în Europa, alături de Lituania, Ungaria, Bulgaria şi Estonia. Prin urmare în
România, siguranţa rutieră ar trebui să devină o prioritate naţională, fiind necesară adoptarea unor măsuri urgente
care să reglementeze problematica prevenirii şi combaterii accidentelor de circulaţie. În acest context, în anul 2006
Inspectoratul General al Poliţiei Române, a iniţiat programul partenerial „Stop accidentelor! Viaţa are prioritate!”,
având drept scop reducerea numărului accidentelor de circulaţie mortale cu 5 % .
Dintre cauzele accidentelor rutiere înregistrate în primul trimestru din 2007, I.G.P. a clasat pe primul loc
nerespectarea regulilor de circulaţie de către pietoni (29 %), urmate de nerespectarea regimului de viteză (16%),
conducerea imprudentă (12,6%), depăşiri neregulamentare (5%), alte cauze (13%).
Consumul de substanţe medicamentoase poate influenţa funcţiile fizice şi mentale ale conducătorilor auto
aflaţi sub tratament şi astfel poate contribui la producerea accidentelor rutiere. Deşi cele mai multe informaţii
existente în prezent se referă la consumul de alcool şi droguri, în ultimii ani există un interes tot mai mare în
evaluarea rolului jucat de consumul de medicamente în siguranţa circulaţiei. S-a constatat că 10% din persoanele
accidentate parţial sau mortal sunt sub medicaţie psihotropă. Totuşi, spre deosebire de alcool, relaţia între medicaţie
şi abilităţile de conducere este extrem de complexă şi necesită multe studii experimentale, farmacologice şi
epidemiologice pentru elucidarea acestei probleme.
Din studiile experimentale realizate de-a lungul anilor reiese că există zece clase de medicamente care,
datorită proprietăţilor farmacologice pot afecta capacităţile psihomotorii: sedative, hipnotice, narcotice,
antidepresive, antihistaminice, anestezice, cardiovasculare, analgezice, antiepileptice şi stimulante. Pentru
multe medicamente din aceste clase nu există studii epidemiologice care să pună în evidenţă efectul acestora asupra
abilităţilor de conducere. Totuşi, aceste medicamente, prin acţiunea pe care o exercită asupra sistemului nervos
central (SNC) pot influenţa direct performanţele psihomototrii ale participanţilor în trafic, sau pot influenţa indirect
abilităţile de conducere prin diverse efecte adverse ce pot aparea în timpul tratamentului.
Aceste medicamente pot fi împărţite în două grupe în funcţie de modul de acţiune asupra SNC:
- deprimante ale SNC care includ tranchilizantele (benzodiazepine şi barbiturice), narcotice (derivaţi de
opiu, metadonă), antidepresive, antihistaminice care produc predominant efecte de relaxare şi sedare.
- stimulante ale SNC care includ medicamente de tipul amfetaminelor, al căror efect principal constă în
stimularea transmisiilor la nivelul sinapselor.
Deşi aceste două categorii de medicamente au efecte neurochimice similare, efectele lor asupra
comportamentului diferă considerabil. Sunt două clase total opuse de medicamente, care au o strânsă legatură între
ele, constituindu-se într-un cerc vicios : stimulantele se iau pentru a rămâne treaz şi a avea performanţe fizice şi
psihice, iar deprimantele pentru a putea dormi după aceea.
La nivelul populaţiei din România, un studiu al Agenţiei Naţionale Antidrog identifică o prevalenţă de-a
lungul vieţii a consumului de tranchilizante, sedative şi antidepresive de 15%, jumătate dintre respondenţi (7,9%)
declarând că au luat astfel de medicamente fără prescripţie medicală.
Uzul medicamentelor sedativ - hipnotice - tranchilizante este extrem de răspândit, 15% din populaţia
globului folosind un sedativ cel puţin o dată pe an cu sau fără prescripţie medicală. Consumul de medicamente fără
consimţământul medicului înregistrează aproximativ jumătate din valorile statistice obţinute pentru consumul pe
bază de prescripţie medicală.
Comparativ cu bărbaţii, femeile consumă de aproximativ 2 ori mai multe tranchilizante, sedative şi
antidepresive.
În timp ce unele persoane iau astfel de medicamente pentru a uita de probleme (2,2%) sau pentru a se simţi
mai relaxaţi (3,3%), majoritatea apelează la ele pentru a se calma (9,7%).
Conform unor studii experimentale farmacologice şi epidemiologice s-au pus în evidenţă efectele
medicamentelor şi influenţa acestora asupra abilităţilor de conducere a autovehiculelor. Unele medicamente pot să
producă deficienţe majore, iar altele generează efecte minore sau pot chiar să inducă îmbunătăţiri ale performanţei
de conducere.
Acţiunea nefavorabilă a medicamentelor în cazul conducătorilor auto se poate manifesta la nivele diferite,
cu preponderenţă asupra sistemului nervos (ex.: dezorientare, confuzie, depresie, reducerea atenţiei, vigilenţei şi
a reactivităţii reflexelor, cefalee, ameţeli, oboseală, somnolenţă, parestezii etc.) şi asupra ochiului (ex.: tulburări
de adaptare, vedere înceţoşată). Unele efecte se manifestă la toate persoanele care le utilizează sau la majoritatea lor,
însă intensitatea şi frecvenţa lor au o mare variabilitate.