REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

- constatările medico-legale;
- expertizele.
Prin urmare, printre mijloacele de probă stabilite de Codul de proceduraă penală se află şi mijloacele
materiale de probă, definite de legiuitor în cadrul disp.art. 94 din C.p.p. ca fiind “obiecte care conţin sau poartă o
urmă a faptei săvârşite”, precum şi orice “alte obiecte care pot servi la aflarea adevarului”.
Deşi mijloacele materiale de probă au forţă de dovadă, ca orice mijloc de probă, în multe cazuri, furnizează
informaţii cu valoare probatorie deosebită, uneori de necontestat.
În categoria mijloacelor materiale de probă urmele “materie” au o importanţă deosebită în procesul de
identificare criminalistică, în principal prin caracterul ştiinţific al constatărilor tehnice, al constatărilor medico-legale
şi expertizelor prin care se valorifică aceasta categorie de urme.
Urmele materie se formează în principal prin contactul dintre persoane, dintre persoane şi obiecte, dintre
obiecte sau prin transformarea materiei în cazul unor evenimente de genul exploziilor sau incendiilor.
Identificarea urmelor materie este o premiză în activitatea de cercetare a acestora şi valorificarea prin
expertiză.
În cazul contactului dintre persoane, în cadrul agresiunilor întâlnim urme materie de natură biologică
rămase, de regulă, pe corpul victimei şi agresorului sau în zona în care s-a consumat acţiunea infracţională.
Cu ocazia cercetării la faţa locului, în cauza penală privind victima L.E., care a fost ucisă în locuinţa sa prin
lovire cu un cuţit, pe fusta sfâşiată pe care o purta în timpul agresiunii s-a identificat o urmă materie ce s-a stabilit că
era de spermă provenind de la o persoană cu grupa sanguinp AB IV (grupă foarte rară, care se regaseşte într-un
procent de 7 % din populaţia României). Pe baza acestei probe s-a stabilit mobilul infracţiunii şi s-a putut forma
cercul de bănuiţi în care a fost inclus şi I.R., ce a fost identificat ca autor al infracţiunilor de viol şi omor calificat. În
aceastaă cauză urma materie din valorificarea căreia s-a ajuns la identificarea autorului a fost descoperită pe un
articol de îmbrăcăminte al victimei.
În cauza penală privind pe victima R.S., găsită decedată pe o uliţă iîn apropierea grădinii casei acesteia, s-a
constatat că pe lângă leziunile de organe interne produse prin lovire cu corpuri dure, care i-au cauzat moartea, în
zona feţei s-au constatat şi alte leziuni de forma unor escoriaţii relativ punctiforme.
Inculpatul B.C. a fost inclus în cercul de bănuiţi în consideraţia relaţiilor de duşmănie cu victima pentru o
condamnare cu închisoare, urmare plângerii acesteia pentru vătămare corporală
Cu ocazia examinarii suspectului, s-a constatat că pe un deget al mâinii stângi purta un inel (ghiul) cu
montură ornată cu o placuţă de material plastic cu proeminenţe.
Inelul a fost ridicat şi prin expertiza biocriminalistică s-au identificat urme de sânge uman în zona din
apropierea monturii. Această probă a fost completată cu un supliment al constatării medico-legale, prin care s-a
stabilit că leziunile din zona feţei victimei au putut fi produse prin lovire cu pumnul mâinii la care inculpatul purta
inelul. În această cauză urma materie a fost identificată pe un obiect de podoabă purtat de inculpat în timpul
agresiunii.
În alte cauze, urmele materie dovedesc prezenţa inculpatului la locul agresiunii.
În cauza penală privind infracţiunile de viol şi omor calificat, având ca victima pe S.R., ucisă prin
strangulare în cadrul unei agresiuni sexuale, a fost inclus în cercul de bănuiţi şi inculpatul A.S., în consideraţia că era
paznic de noapte la o secţie de mecanizare din apropierea casei victimei şi fusese văzut de săteni în zona casei
acesteia.
Cu ocazia cercetării la faţa locului s-a stabilit că autorul infracţiunii a pătruns în locuinţa victimei pe timp de
noapte, pe o fereastră a locuinţei, într-o cameră nemobilată în care se afla grâu neambalat (o gramadă de grâu pe
pardoseala încăperii). Cu ocazia examinarii suspectului s-a constatat că era încălţat cu o pereche de cizme din
cauciuc iar în desenul talpii încălţămintei, în pământul rămas în goluri, se aflau mai multe boabe de grâu, ce a
dovedit prezenţa inculpatului în locuinţa victimei.
O alta categorie de urme materie sunt urmele de sol care se formează în procesul de contact dintre persoane
sau obiecte şi zonele în care se desfăşoară activitatea infracţională. Aceste urme pot fi sub formă de praf sau noroi
care aderă pe îmbrăcăminte sau încălţăminte în procesul firesc de deplasare în mediu.
De asemenea, existenţa urmelor de praf sau noroi pe îmbrăcămintea victimei indică şi aspecte privind
dinamica acţiunilor, urme de acest gen putând fi identificate şi pe imbrăcămintea autorului infracţiunii. Aceste urme
materie pot fi valorificate printr-o expertiză pedologică, putând fi determinate elemente de structură identice între
urmele de sol de pe îmbrăcămintea victimei şi a autorului, cât şi a locului unde s-a produs evenimentul.
Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul solului sub aspectul genezei, evoluţiei caracterelor
morfologice, proprietăţilor fizice, chimice şi biologice, clasificării, repartiţiei geografice şi utilizării raţionale.