REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

instrumentele sau materialele pe care le-a întrebuinţat, obiectele ori fragmentele de obiecte de orice natură,
abandonate sau pierdute de infractor la locul faptei, precum şi tot ceea ce s-a putut ataşa material, vizibil sau invizibil
de la locul infracţiunii asupra acestuia.
În cercetarea la faţa locului, examinarea materialelor de mărime mică, de obicei microscopice numite şi
urme materie sau microurme, este foarte importantă. Studiul urmelor materie are la bază principiul schimbului
Locard, conform căruia este imposibilă interacţiunea dintre mediu şi individ fără a-l schimba, într-un mod
microscopic, fe prin preluarea, fe prin adăugarea unor urme materie.
În acest context, examinarea fbrelor textle se bucură de o importanţă majoră în cercetarea criminalistcă
pe plan mondial, deoarece microurmele de fbre textle sunt urme care de multe ori pot aduce contribuţii decisive la
documentarea cauzelor penale.
Fibra textilă reprezintă unitatea cea mai mică dintr-un material textil (obiecte de îmbrăcăminte, huse etc.).
Mai multe fibre textile toarse (răsucite) alcătuiesc firul textil. Prin tricotarea sau ţeserea firelor se obţin materialele
textile.
Fragmentele de materiale textile, fire şi fibre pot deveni probe în diferite cazuri: în cazuri de omor sau viol,
în care în care victima a fost imobilizată cu materiale textile (sfoară, cordelină, căluş); în cazul accidentelor rutiere cu
părăsirea locului faptei, când fragmente din hainele victimei au fost agăţate sub vehicul; în cazul spargerilor, când
fragmente din îmbrăcămintea infractorului au rămas agăţate în punctul de acces. Localizarea probelor în punctul de
acces sau aspectul materialului textil, al firelor şi fibrelor poate fi o importantă sursă de informaţii.
În general, localizarea unor fibre textile pe hainele unui suspect care sunt asemănătoare cu cele găsite cu
ocazia cercetării la faţa locului pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei sau cu cele găsite la locul faptei constituie
un element foarte important în investigaţia criminalistică.
Fibrele textile pot fi considerate o categorie de urme care în timpul comiterii unei fapte penale pot fi
transferate de pe hainele unui suspect pe hainele victimei şi invers. Urme de această natură pot fi transferate şi de pe
alte materiale, cum ar fi obiectele de mobilier tapiţat, huse, aflate la faţa locului. Fibrele textile pot fi transferate între
doi indivizi, între o persoană şi un obiect şi între obiecte.
Factorii principali care conduc la transferul şi persistenţa fibrelor transferate sunt:
- caracteristicile fibrelor (natura, tipul, lungimea) din care este fabricat materialul textil;
- metoda de tricotare sau ţesere;
- alcătuirea şi compoziţia firelor materialului textil;
- natura, durata şi intensitatea contactului;
- rezistenţa îmbrăcămintei;
- vechimea ţesăturii.
Astfel, modul de fabricare a ţesăturii afectează numărul şi tipul fibrelor ce pot fi transferate în timpul
contactului. Ţesăturile bine strânse sau împletite se desprind mai greu decât cele împletite mai larg; materialul textil
compus din fire tip filament (drepte) se desprind mai greu decât cele compuse din fibre răsucite. Unele tipuri de fibre
au tendinţa de a se transfera mai uşor, cum sunt de exemplu fibrele textile matisate.
De asemenea, vechimea unei ţesături afectează şi ea gradul de transfer al fibrelor: textilele noi, datorită
abundenţei fibrelor largi şi aderente de la suprafaţă se desprind mai uşor, cele purtate lasă fibre doar când prezintă
zone deteriorate. Excepţie fac fibrele textile naturale (bumbac, lână) care, în timp, îşi pierd rezistenţa la rupere.
Deteriorarea materialului textil cauzată în timpul contactului fizic poate creşte mult probabilitatea transferului de
fibre.
Durata şi intensitatea contactului fizic realizat la interfaţa obiectelor de îmbrăcăminte victimă-agresor au o
importanţă foarte mare în procesul de transfer. Dacă victima este imobilizată, vor fi transferate mai puţine fibre iar
persistenţa acestora pe hainele suspectului sau victimei este mică. În cazul unui contact fizic violent, cu durată mai
îndelungată numărul de fibre transferate este mai mare.
Existenţa unui contact fizic între două persoane sau între un obiect şi o persoană nu întotdeauna are ca rezultat
transferul de fibre. Anumite tipuri de fibre nu pot fi transferate întrucât nu au proprietăţi aderente sau suportul
este nereceptiv din acelaşi considerent.
În acest sens, spre exemplu, probabilitatea unui transfer de fibre textile nematisate, tip filament, ţesute strâns sau
împletite este extrem de mică, însă nu exclusă.