24.04.2013 Views

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

CONSI<strong>DE</strong>RAŢII PRIVIND EXPERTIZAREA ÎNSCRISURILOR<br />

REDACTATE ÎNTR-O LIMBĂ STRĂINĂ<br />

Bogdan FLORESCU ∗<br />

Abstract:<br />

The study is treating the situations in which the questioned documents are redacted in a foreign language,<br />

language which the forensic expert doesn’t know very well. The study underlines and arguments the examination<br />

necessity – always – as well as of the characteristics of the written language, of the ideas coherence in the text of the<br />

questioned document, of the orthography and of all the other characteristics that are considered “extra-graphic”.<br />

The examination and revaluation by the expert of the characteristics of expression in writing needs, in these cases,<br />

the consultation of either an authorized translator, either of a forensic institute from the state whose language has<br />

been utilized in the redaction of the questioned document. Neglecting these requirements may lead the expert to<br />

wrong conclusions, following the unobserved aspects, which would prove evident to a good connoisseur of the<br />

language in which the questioned document is redacted,<br />

Expertiza constituie un procedeu probator cu ajutorul căruia se operează asupra anumitor mijloace de probă<br />

a căror folosire corectă nu ar fi posibilă fără cunoaşterea exactă a valorii lor probatorii 66 . La acest procedeu probator<br />

se recurge pentru a se stabili dacă anumite obiecte materiale conţin sau nu elemente susceptibile de a servi ca probă,<br />

adică de a releva date, situaţii de fapt care constituie probe şi deci pot fi reţinute ca mijloace de probă. Expertiza are<br />

aceeaşi funcţiune atât în cadrul proceselor penale, cât şi în cazul litigiilor civile. În ceea ce priveşte expertizele<br />

criminalistice, în virtutea art. 119 C.p.p., acestea sunt efectuate instituţionalizat, de către laboratoarele de expertize<br />

criminalistice din structurile ministerului justiţiei ori ale ministerului administraţiei şi internelor.<br />

Cea mai mare parte a activităţii laboratoarelor de expertize criminalistice din sistemul ministerului justiţiei,<br />

este reprezentată de expertizele grafice; obiectivul acestora este reprezentat de identificarea persoanei care a scris sau<br />

a semnat înscrisuri ce produc anumite efecte juridice, expertizele grafice având aşadar funcţiunea de a ajuta organele<br />

judiciare în valorificarea înscrisurilor expertizate ca mijloace de probă şi stabilirea valorii probante a acestora.<br />

Adeseori, înscrisurile supuse examinării sunt redactate în altă limbă decât limba română. În asemenea<br />

situaţii, organele judiciare apelează la instituţia interpretului, pentru a cunoaşte conţinutul înscrisului respectiv şi<br />

pentru a stabili consecinţele juridice pe care le produce acel înscris.<br />

Expertiza criminalistică a scrisului de mână, în cazul în care înscrisul nu este redactat în limba română,<br />

comportă însă unele particularităţi. Trebuie să menţionăm de la bun început că literatura de specialitate şi normele<br />

deontologice ce se circumscriu expertizei criminalistice grafice, nu prevăd şi nu sugerează un mod de lucru aparte în<br />

cazul scrisurilor olografe într-o limbă străină. Nu există recomandări în sensul necesităţii consultării unui traducător<br />

autorizat ori a unei instituţii, expertul având libertatea de a aprecia asupra utilităţii şi oportunităţii unui asemenea<br />

demers.<br />

Singura recomandare este aceea ca expertul să cunoască limba de redactare a actului în litigiu, doar în cazul<br />

în care actul incriminat este scris în alt alfabet decât cel latin, respectiv în alfabet chinezesc, arab, slavon (chirilic)<br />

sau ebraic 67 . Este omis alfabetul grecesc, precum şi alte alfabete utilizate în special în zona asiatică. În opinia citată<br />

se arată că – chiar daca actul este scris în alt alfabet decât cel latin – nu este necesar ca expertul să cunoască limba de<br />

redactare, în cazul în care urmează a fi examinată doar semnătura executată în acel alfabet. Autorii citaţi nu fac însă<br />

nicio referire la documentele scrise în alfabet latin, însă într-o limbă străină, necunoscută expertului.<br />

În marea majoritate a unor asemenea cazuri, expertiza criminalistică a scrisului se rezumă la o examinare<br />

comparativă a scrisului în litigiu, faţă de scrisul de comparaţie, întrucât metoda utilizată în expertiza grafică este<br />

metoda comparaţiei 68 .<br />

Expert criminalist - Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara<br />

66 Dongoroz, V. ş.a., Explicaţii teoretice ale codului de procedură penală roman, Partea generală, vol. 1, Ed.<br />

Academiei RSR, Bucureşti, 1975, pag. 270<br />

67 Frăţilă, A., Păşescu, Gh., Expertiza criminalistică a semnăturii, Ed. Naţional, Bucureşti, 1997, pag. 242<br />

68 Ionescu, L., Expertiza criminalistică a scrisului, Ed. Junimea, Iaşi , 1973, pg. 123

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!