REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

O altă regulă de reţinut în vederea descoperirii urmelor este limitarea numărului persoanelor care efectuează
cercetarea numai la specialişti, pentru evitarea creării de urme suplimentare sau, mai rău, a distrugerii unor urme.
Recent, o echipă de criminalişti români a reuşit să elaboreze o metodă prin care se poate afla vechimea unei
amprente digitale şi grupa sanguina a celui care a lăsat-o.
Descoperirea stabileşte relaţia existentă între vârsta amprentei şi grupa sanguina a persoanei de la care
provine aceasta, generând, în acest fel, informaţii care susţin sau infirmă afirmaţiile subiecţilor despre propriile urme
create într-un câmp infracţional.
Datele sunt preluate din "Studiul asupra vechimii amprentelor digitale create de persoane cu grupe
sanguine diferite", care reprezintă o premiera mondiala si a avut ca punct de pornire necesitatea soluţionării
problemelor complexe care rezulta din practica curenta criminalistica si combaterea sau susţinerea afirmaţiilor
subiecţilor despre propriile amprente.
Astfel, conform acestui studiu, aflat încă în faza de omologare, materialul biologic si implicit amprentele
papilare provenite de la persoanele cu grupe sanguine diferite se comporta diferenţiat în timp, cu menţinerea
factorilor de mediu identici. Amprentele create de persoane cu grupele sanguine B si AB „îmbătrânesc" mai rapid
decât cele create de persoanele cu grupele sanguine 0 si A. Degradarea celulelor epiteliale latente în amprentele
papilare, după 180 zile, este de 93,43% pentru grupa 0 si de 99,85% pentru grupa B. Cele mai stabile celule
epiteliale sunt cele care aparţin grupei sanguine 0, urmate de cele ale grupelor de sânge A, AB si, in final, B 107 .
Procedee de revelare a urmelor de mâini latente. Descoperirea urmelor papilare, relevarea acestora, poate fi
caracterizată drept unul dintre cele mai dinamice domenii ale tehnicii criminalistice, aceasta fiind influenţată de noile
descoperiri ştiinţifice. Sunt semnificative în acest sens, noile metode chimice de revelare a urmelor de mâini, ori de
descoperire a lor pe baza dispersiei luminoase, inclusiv a laserului.
în legătură cu metodele de revelare a urmelor de mâini se impun două precizări. în primul rând, acestea nuşi
găsesc aplicarea numai în cercetările întreprinse la faţa locului ci şi în examinările făcute în laborator. în al doilea
rând, metodele mai jos menţionate nu sunt destinate în exclusivitate revelării urmelor papilare, multe dintre ele
găsindu-şi aplicare şi în revelarea urmelor formate de alte părţi ale corpului omenesc, cum ar fi, de exemplu, urmele
de buze sau de urechi.
Revelarea prin metode fizice - constă în pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulaţie foarte fină pe obiectul
sau suprafeţele purtătoare de urme.
Revelarea prin metode chimice - se bazează pe reacţia dintre anumite substanţe chimice şi componentele
transpiraţiei (săruri, aminoacizi etc). Ex.: revelarea cu vapori de iod care se foloseşte îndeosebi pentru urmele aflate pe
hârtie şi pe pereţi; revelarea cu reactivi chimici de genul ninhidrinei (pentru urmele de pe hârtie) sau nitratului de argint.
Deşi în mod clasic revelarea urmelor de la faţa locului se face prin folosirea pulberilor, în literatura de
specialitate se discută din ce în ce mai mult şi despre metoda de folosire a vaporilor de cianacrilat (adesea denumită
metoda SUPER GLUE), la relevarea urmelor papilare latente, s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru
investigatorii profesionişti.
Această metodă produce rezultate extraordinare în cazul obiectelor cu suprafeţe neporoase (metal, sticlă,
plastic etc.) 108 .
Revelarea urmelor de mâini de pe pielea umană - de neconceput până acum câţiva ani - este în prezent posibilă tot
datorită reacţiilor chimice. Specialiştii japonezi au reuşit revelarea şi ridicarea unei amprente digitale de pe gâtul
unei persoane sugrumate după un interval de 9 ore de la instalarea morţii 109 .
Plecând de la premisa potrivit căreia de nenumărate ori corpul victimei intră în contact cu mâinile
agresorului, în literatura de specialitate s-a propus o nouă metodă de prelevare a amprentelor latente de pe pielea
umană.
Pentru punerea în practică a noii tehnici este nevoie de următoarele materiale : frunze de ficus şi o instalaţie
de cianoacrilat.
Astfel, se va curăţa frunza de ficus cu alcool pe ambele feţe (cu mâinile protejate de mânuşi chirurgicale),
iar după ce se zvântă, se aplică prin palpare pe zona unde se presupune că autorul a pus mâna pe victimă, se ridică
frunza asemănător unei folii adezive şi se introduce în instalaţia de cianoacrilat, iar după circa 30 de minute
rezultatele vor fi spectaculoase 110 .
107 www.xiua.ro
108 Ion Pleşea, Relevarea urmelor papilare de pe diverse obiecte folosind instalaţia de vaporizare cu cianacrilat din
dotarea autolaboratorului, în Revista "CRIMINALISTICA" nr. 5/2005, Asociaţia Criminaliştilor din România, p. 3.
109 Emilian Stancu, op.cit., p. 118.
110 Nicolae Preda, O nouă metodă de prelevare a amprentelor latente de pe pielea umană, în
Revista "CRIMINALISTICA" nr. 2/2008, Asociaţia Criminaliştilor din România, p. 25.