REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

pahare) şi deja riscul de accidentare este de două ori mai mare. Începând de la 0,8 g/l, urcarea la volan constituie un
delict. Legea pedepseşte aspru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul după ce şoferul acestuia a
consumat băuturi alcoolice, iar concentraţia de alcool în sânge depăşeşte limita legală.
În primele nouă luni ale acestui an, poliţiştii au prins aproape 9.000 de şoferi băuţi la volan, numărul de
accidente rutiere produse din cauza şoferilor băuţi fiind de 1.054. În aceste accidente au murit 92 de persoane,
numărul persoanelor rănite grav a fost 244, iar numărul celor răniţi uşor este de 1.133. Peste 600 de şoferi au refuzat
să li se recolteze probe biologice sau să li se testeze aerul expirat pentru stabilirea alcoolemiei.
Nicotina este un alcaloid extras din frunzele anumitor specii de tutun şi este un drog consumat pe scară
largă în societate. Nicotina este un toxic puternic şi cu acţiune rapidă, asemănătoare cu cea a cianurii de potasiu. La
fumători, 90 – 98% din nicotina inhalată este reţinută în plămâni şi constituie, alături de gudroanele rezultate din
ardere, una din cauzele principale ale creşterii frecvenţei cazurilor de cancer pulmonar. Nocivitatea cronică a
fumatului este astăzi unanim recunoscută, afectând grav şi complex aparatul respirator, sistemul cardiovascular,
precum şi alte organe.
Bolile sunt provocate în special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar, fenolii şi
monoxidul de carbon. În tutun şi în fumul de tutun s-au identificat peste 1000 de compuşi chimici, dintre care 200
conţin azot în moleculă. Persoanele care inspiră fumul de ţigară în mod regulat - fumătorii pasivi - se află şi ele în
pericol.
Nicotina însăşi poate contribui la stimularea unei persoane făcând-o să se simtă mai alertă şi mai plină de
viaţă. Fumătorii se obişnuiesc rapid cu fumatul şi trebuie să fumeze mai mult pentru a obţine acelaşi efect. Aceştia
pot, deasemenea, deveni dependenţi din punct de vedere psihic, deci, chiar dacă sunt conştienţi de pericolele şi
riscurile la care se expun, le este foarte greu să renunţe la acest obicei.
Motivele invocate de fumători pentru consumul acestui drog sunt: stimularea, relaxarea, creşterea puterii de
concentrare etc. Fumatul determină o adevărată toxicomanie, caracterizată prin obişnuinţă şi dependenţă, ceea ce îl
face greu de abandonat. Toleranţa se instalează în timp şi face ca fumătorii să suporte cantităţi de nicotină care la
nefumători produc efecte nocive. În cazul acestui tip de toxicomanie, fenomenul de abstinenţă este numai de ordin
psihic.
Pentru conducătorii auto, nicotina reprezintă un pericol fie prin nervozitatea şi lipsa de concentrare pe care
le-o induce acestora lipsa ei, fie prin distragerea atenţiei atunci când conducătorii auto fac gesturile reflexe de a-şi
apinde o ţigară, fie prin disconfortul creat în habitaclu de fumul rezultat în timpul fumatului.
Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit în acest caz din seminţele arborelui de cafea (Coffea
arabica), dar şi în frunzele de ceai (Thea sinensis) şi cotiledoanele seminţelor de cacao (Theabroma cacao). Cafeina,
cea mai utilizată substanţă psihoactivă, se consumă uzual ca extract apos (cafea) sau sub formă de băuturi: cafea,
ceai, ciocolată fierbinte, Coca-Cola, Diet Coke, Red Bull, etc.
Cafeina este un stimulent al S.N.C., ai muşchilor striaţi şi netezi. În consumul zilnic, cantităţile de cafeină
sunt de obicei reduse. Însă, în cantităţi mai mari, aceasta poate cauza probleme mai grave de sănătate, cum ar fi
somnul neliniştit, insomnie, cefalee, tulburări digestive şi uneori halucinaţii.
Cafeina este semnalată şi în traficul de droguri, ca adulterant al drogurilor psihostimulente, fiind folosită
pentu a mima acţiunea stimulentă a amfetaminelor; dozele de drog pot conţine numai cafeină sau cafeină amestecată
cu efedrină sau alte stimulante SNC.
Şoferul obosit care bea cafea pentru a rămâne treaz pe şosea trebuie să fie conştient că efectul stimulent
poate înceta brusc şi singurul remediu împotriva oboselii este să părăsească şoseaua şi să oprească pentru a dormi.
Drogurile stimulente cum ar fi cafeina, amfetaminele şi cocaina pot creşte starea de agitaţie dar asta nu
înseamnă că îmbunătăţesc abilităţile pentru condus. Dimpotrivă, multe accidente rutiere sunt datorate
comportamentului straniu şi dezordonat cauzat de administrarea acestora.
Amfetaminele sunt medicamente care stimulează activitatea S.N.C., prin excitarea activităţii cerebrale,
stimularea capacităţii de muncă şi reducerea perioadei de somn, a oboselii fizice şi psihice, prin crearea unui
sentiment de bună dispoziţie. Cei care le folosesc se simt energici şi alerţi. Aceste medicamente accelerează reacţiile
chimice ale organismului, producând energie. Au fost folosite, candva, ca tablete pentru slăbit: problema este că, de
multe ori, consumatorul este tentat să mai ia o doză, pentru a se simţi din nou energic. Acest fapt poate duce la
obişnuiţa şi dependenţa psihologică. Doze crescute de amfetamine fac ca oamenii să devină agresivi şi ostili, iar
consumul abuziv de amfetamină poate duce la maladii psihice: depresii şi psihoze.
Amfetaminele substituite (metilate) sunt stimulente care includ aşa numitele
“party drugs” - “ droguri de petrecere” sau “ club drugs” - droguri de club: MDMA (ecstasy), MDA şi
MDEA.