REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

În cazul accidentelor de circulaţie merită subliniate unele aspecte ale activităţii celor
care ajung primii la faţa locului. După acordarea primului ajutor, prioritate vor avea
activităţile necesare pentru înlăturarea pericolelor iminente. În cazul catastrofelor rutiere
principalele pericole iminente sunt exploziile, incendiile şi coliziunile în lanţ ce se pot dezvolta.
Agenţii ajunşi la faţa locului vor îndepărta orice obiect, ce are potenţial inflamabil, de locul
unde s-a scurs combustibilul ori unde pot apărea scurgeri de combustibil, vor interzice accesul
cu foc deschis sau cu ţigări în zonă, vor opri circulaţia deviind fluxul de autovehicule pe alte
artere, vor anunţa urgent unităţile specializate ce pot desfăşura activităţi de descarcerare, de
stingere a incendiilor, de manevrare a sistemelor de aprovizionare cu gaze, apă sau energie
electrică.
În mod inevitabil, un accident de circulaţie conduce la scoaterea temporară din uz a perimetrului pe care
urmează să se desfăşoare cercetarea la faţa locului. De multe ori circulaţia este sensibil îngreunată sau devine
imposibilă, existând, în acelaşi timp, riscul producerii de noi coliziuni, pagube materiale etc. În funcţie de situaţie,
cei ajunşi primii la faţa locului, vor trebui să interzică circulaţia pe porţiunea de drum pe care se găsesc urme şi
mijloace materiale de probă, astfel că fluxul de autovehicule va fi dirijat pe un singur sens sau pe alte artere care să
permită ocolirea locului accidentului. La faţa locului primii ajunşi, în condiţiile unui trafic intens specific unui drum
european – ca exemplu – întâmpină greutăţi deosebite în luarea măsurilor arătate. De diligenţa, diplomaţia,
stăpânirea de sine, operativitatea şi fermitatea acestora depinde, în mod fundamental, evitarea catastrofelor.
Cercetarea la faţa locului în cazul accidentelor rutiere presupune măsuri preliminare (informarea cu privire la
situaţia existentă la faţa locului şi a echipamentului necesar pentru efectuarea în condiţii optime a cercetării,
deplasarea cu operativitate la locul accidentului, identificarea locului accidentului, a căilor de acces către
acesta, a poziţiei autovehiculului şi/sau autovehiculelor implicate, a poziţiei victimei/victimelor, stabilirea
modificărilor ce au fost aduse locului faptei şi reconstituirea, pe cât posibil, poziţiei originale a aspectelor
modificate) şi cercetarea propriu-zisă (stabilirea, delimitarea şi protejarea perimetrului locului faptei, efectuarea
fotografiilor de orientare şi schiţă, fotografierea sau video-filmarea de detaliu a urmelor şi a mijloacelor
materiale de probă descoperite la locul accidentului, identificarea obiectelor şi urmelor care interesează cauza şi
marcarea lor cu plăcuţe indicatoare în ordinea descoperirii, începând de la locul impactului, stabilirea poziţiei şi
a raportului dintre vehicule, corpul victimei, obiectele principale şi carosabil prin efectuarea de măsurători a
părţii carosabile, benzii de rulare, acostamentului).
În funcţie de natura şi amploarea evenimentului se solicită prezenţa unităţilor specializate, de exemplu
echipe medicale şi personal al Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.
În cazul producerii unor evenimente cu consecinţe potenţial periculoase (contaminare chimică, biologică,
radiologică, pericol de prăbuşire, explozie etc.) se va interveni doar după ce unităţile specializate vor îndepărta
pericolul. Personalul acestor unităţi de intervenţie va fi atenţionat cu privire la necesitatea protejării probelor şi a
minimalizării efectelor intervenţiei.
În aceste cazuri există risc de contaminare provenind de la materialul biologic prezent sau de la
materialele/substanţele din încărcătura vehiculelor, impunându-se deci utilizarea unor echipamente de protecţie
(salopete de unică folosinţă, măşti respiratorii, mănuşi, bonetă).
Exemple de evenimente cu consecinţe potenţial periculoase:
1. deversare de metacrilat de metil pe o suprafaţă de 600 m 2 la 30 km de Timişoara;
2. deversarea a 18 tone produse petroliere pe Calea Aradului din Timişoara;
3. împrăştierea pe şosea în apropierea localităţii Jena, judeţul Timiş, a 195 recipienţi cu acetilenă tehnică şi a
5 recipienţi cu heliu şi mixtură laser;
4. răsturnarea unui camion cu combustbil gazos (propal) în Canada, datorită adormirii la volan a şoferului.
Un exemplu de accident rutier în care a fost implicat un camion cu fertilizator chimic şi care a avut ca urmare
explozia încărcăturii şi formarea unui crater cu diametrul de 20 metri a avut loc la 11.09.2007 în nordul
Mexicului, situaţie similară cu cea de la Mihăileşti din 2004.
Bibliografie: