REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

preventivă, proceduri cerute ca o necesitate atât de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti cât şi de Direcţia
Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
4. Având în vedere problemele apărute în trecut când s-a încercat realizarea unei liste a „şcolilor de risc”, instrument
intens mediatizat înainte ca acesta să fie pus la punct, utilizarea şi folosirea unui gen de astfel de nou instrument
trebuie făcută cu grijă, precauţiile ce trebuiesc luate trebuind să fie asemănătoare cu cele ce se iau în cazul unui test
psihologic.
BIBLIOGRAFIE
1. Dumitrescu M. – Sondaje statistice şi aplicaţii – Editura Tehnică, Bucureşti, 2000
2. Howitt D., Cramer D. – Introducere ăn SPSS pentru psihologie – Editura Polirom, Iaşi, 2006
3. King R.F. – Strategia cercetării – Editura Poliron, Iaşi, 2005
4. Lindsey J.K. – Introduction to applied statistics. A modelling approach – Oxfrod University Press, 2004
5. Pomohaci C.M., Pârlea D. – Analiza Datelor – Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008
6.
Rotariu T, Bădescu G., Culic I., Mezei E., Mureşan C – Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale –
7.
Editura Polirom, Iaşi, 2000
Steel R.G.D., Torrie J.H. – Principles and procedurea of statistics. A biometrical approach – McGaw-Hill
International Book Company, 1980
CRIMINALITATEA ÎN SCHIMBARE
Dr. Margareta FLEŞNER
Ioana GAVRIL
Schimbările produse, treptat sau intempestiv, în societatea românească după 1989, au implicat o nouă viziune şi
asupra efectelor criminalităţii, ca fenomen social cu consecinţe grave, inclusiv sub raportul eficienţei pe care o au sancţiunile
de drept penal aplicate în combaterea lui cât şi a măsurilor preventive.
În cele ce urmează, vom prezenta câteva aspecte generale ale evoluţiei criminalităţii, abordarea nefiind exhaustivă ci
selectivă, în funcţie de anumite caracteristici – ponderea semnificativă în totalul infracţionalităţii, impactul social deosebit sau
forme noi de manifestare. De asemenea, din anumite segmente de criminalitate (ex. crima organizată), le-am selectat pe acelea
pe care le-am aprofundat ca analiză de-a lungul acestei perioade, urmărind îndeaproape evoluţia şi consecinţele sociale ale
respectivului fenomen infracţional (ex. traficul de fiinţe umane).
I. Ca forme generale de manifestare şi tendinţe ce au caracterizat criminalitatea din România în perioada 1990-2009
pot fi evidenţiate următoarele:
• Din punct de vedere cantitativ, în România, criminalitatea a evoluat pe parcursul a 3 etape distincte: în
perioada 1990 – 1998 a cunoscut o evoluţie ascendentă, în intervalul 1999 – 2005 o diminuare, pentru ca în ultimii ani
(2006-2009) să înregistreze o nouă perioadă de creştere.
Rata criminalităţii a crescut constant din 1990 până în anul de vârf 1998, având salturi semnificative în perioada 1992-
1993 (+51,8%), 1994-1995 (+25,6%). Din 1998 până în 2005 a fost înregistrată o scădere, mai accentuată în perioada 2003 –
2005 (anul în care rata criminalităţii a fost aproximativ egală cu cea din 1993). În ultimii 4 ani (2006-2009) a revenit tendinţa
de creştere, cu cel mai important salt în 2006-2007.
Evoluţia criminalităţii sancţionate în perioada de referinţă evidenţiază în cifre absolute aceleaşi tendinţe ca şi în cazul
ratei criminalităţii.