REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Dezvoltarea industriei textile cu toate elementele ce decurg din aceasta (diversitatea contexturilor, proprietăţi ale
fibrelor, şi în special apariţia noilor coloranţi textili) justifică necesitatea dezvoltării şi diversificării metodelor de
analiză, mărind totodată importanţa probelor textile în criminalistică.
Existenţa în proba în litigiu a două sau mai multe fibre textile cu aceleaşi caracteristici ca şi modelul de comparaţie
creşte probabilitatea ca fibrele să provină din aceasta. De asemenea multitudinea de coloranţi existenţi măresc
importanţa analizelor probelor textile.
Când proba în litigiu este un fragment textil, analizele efectuate pot stabili o serie de caracteristici morfologice şi
fizico-chimice, iar concluziile unor asemenea expertize pot fi hotărâtoare în soluţionarea cauzei.
Există mai multe tipuri de fibre textile care pot fi analizate ca probă: fibre textile naturale de provenienţă
vegetală (bumbac, in, cânepă), fibre textile naturale de provenienţă animală (lână), fibre textile obţinute pe cale chimică
din polimeri naturali (vâscoză, celofibră, fibre polinozice, fibre cuproamoniacale, fibre acetat, fibre proteice, de cauciuc,
etc.), fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici (tip poliester, poliamidă, poliacrilonitril, naylon, etc.),
fibre minerale (vată de sticlă) sau amestecuri de fibre textile sintetice şi naturale (de exemplu, poliester cu lână).
Probele de natură textilă (material textil, fire sau fibre textile) prezintă o serie de caracteristici macro şi
microscopice. Culoarea, tipul, numărul firelor şi fibrelor, direcţia de rotire a firelor etc., sunt aspecte importante
pentru caracterizarea probei. Un fragment de material textil, fir sau fibră poate fi potrivit fizic cu un alt fragment
textil, fir sau fibră, sugerând o sursă comună.
Caracteristicile morfologice şi fizico-chimice ale materialelor textile, firelor şi fibrelor textile se stabilesc
prin efectuarea mai multor tipuri de analize.
În cadrul Institutului de Criminalistică o preocupare permanentă o reprezintă dotarea Laboratorului de
Analiză a Microurmelor cu aparatură performantă: microspectrofotometru UV-VIS model QDI 1000, microscop
electronic cu baleiaj şi sondă analitică EDAX, iar de curând dotarea a fost completată cu un spectrofotometru în
infraroşu cuplat cu microscop.
Principalele instrumente şi metode analitice utilizate pentru identificarea şi asocierea caracteristicilor fizicochimice
a probelor în litigiu cu cele ale probelor - model de comparaţie sunt prezentate după cum urmează:
- stereomicroscopul Carl Zeiss Jena cu ocular 10x, obiectiv 2,5x, care permite stabilirea caracteristicilor
morfologice ale probelor textile, în lumină naturală, şi anume: model, culoare, dimensiuni, tipul materialului textil-
ţesătură, tricot etc., modul de alcătuire şi torsiune al firelor;
- microscopul optic Nikon Eclipse 80i, prevăzut cu cameră video şi cu softul Lucia Forensic, care permite
examinarea în lumină artificială şi polarizată şi ca urmare stabilirea naturii şi culorii fibrelor textile; metoda de
analiză este nedistructivă şi face posibilă examinarea comparativă a caracteristicilor morfologice ale probelor
înaintate, precum şi fixarea pe suport electronic a imaginilor probelor;
- spectrometru în infraroşu Varian 3100 şi microscop Hyperion 2000 cuplat cu spectrofotometru în infraroşu
Tensor 27, care furnizează informaţii privind natura polimerului de bază al fibrei;
- microspectrofotometru QDI 1000, în lumină vizibilă şi în ultraviolet, diferenţiază fibrele pe baza nuanţelor
de culoare; microspectrofotometrul UV-VIS foloseşte pentru analiză metode optice cu absorbţie de energie, iar
analizele efectuate sunt nedistructive; cu ajutorul acestuia se realizează analiza nuanţelor de culoare, prin
înregistrarea şi compararea spectrelor de transmisie, reflexie şi fluorescenţă, obţinute în domeniul de lungimi de undă
de 800 - 350 nm (în domeniul ultraviolet şi vizibil). Rezultatele analizelor fizico-chimice obţinute cu
microspectrofotometru UV-VIS sunt prezentate sub formă de spectre, la care pe abscisă sunt reprezentate valorile
lungimilor de undă la care se absoarbe fiecare component, materializate sub formă de picuri, iar pe ordonată
intensitatea acestora;
- extracţia fibrelor cu solvenţi organici şi cromatografia în strat subţire a extractului, metodă prin care sunt
analizaţi coloranţii de vopsire a fibrelor ;
- microscopul electronic cu baleiaj, care permite examinarea detaliilor morfologice, a secţiunilor (longitudinală
şi transversală) fibrelor, precum şi analiza microelementelor din compoziţie, cu ajutorul sondei analitice EDAX,
aferentă acestui echipament analitic.
Descoperirea unor transferuri de material de la suspect la victimă şi invers creşte probabilitatea că doi subiecţi
au fost în contact şi reduce semnificativ probabilitatea unei prezenţe întâmplătoare.
Majoritatea probelor colectate de la faţa locului pot fi doar identificate, ceea ce înseamnă că au o sursă
comună. Astfel, obiectele pot fi clasificate sau plasate într-un grup împreună cu alte obiecte având aceleaşi
caracteristici.
Inabilitatea de a asocia pozitiv o fibră cu un material textil (îmbrăcăminte) anume şi de a exclude alte tipuri
de materiale textile, nu înseamnă că fibra asociată este lipsită de valoare.
Valoarea de individualitate a fibrelor care fac obiectul unui raport criminalistic este dată de următoarele
caracteristici: