REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

intoxicaţiilor accidentale. Aceste droguri au efect unul asupra celuilalt, iar viteza cu care sunt vătămate creierul,
inima şi sistemul respirator este mult mărită. Deteriorarea ireversibilă a creierului este o problemă obişnuit asociată
intoxicării cu sedativ-alcool.
Barbituricele sunt prescrise mai rar în zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheată cu atenţie. Aceasta,
datorită problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenţă fizică şi psihică.
În doze mari, barbituricele produc efecte similare cu cele ale alcoolului. Simptomele încetării folosirii
acestora sunt foarte grave, uneori chiar fatale.
Prevalenţa accidentelor de trafic rutier cauzate de somnolenţa diurnă este semnificativă. O problemă
importantă este reprezentată de pacienţii care iau unele medicamente care pot determina tulburări ale stării de
vigilenţă şi, ca urmare, pot duce la producerea unor accidente. Asocierea dintre diferite medicamente poate, la rândul
său, să determine apariţia unor tulburări de vigilenţă asupra cărora pacientul trebuie să fie avertizat.
Inhalanţii (solvenţi organici volatili) sunt ieftini şi accesibili, reprezentând adesea primul drog folosit,
poarta ce deschide calea spre consumul abuziv al altor droguri şi spre toxicomanie
Folosirea solvenţilor continuă să fie o problemă endemică în rândul adolescenţilor. În prezent, este
comercializată o gamă largă de solvenţi şi, mai ales, produse pe bază de solvenţi organici volatili, cum ar fi: gazolină,
tiner, adezivi, lacuri, degresanţi etc.
Efectele inhalării solvenţilor sunt scurte (numai 5-15 minute) şi constau preponderent în excitaţie psihică,
euforie, ameţeli, dezorientare, confuzie, halucinaţii vizuale, auditive, tactile sau alte perturbări de percepţie. Aceste
perturbări motorii şi senzoriale pot reprezenta un pericol pentru conducătorul auto aflat sub influenţa unor astel de
substanţe.
Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, în mod legal sau nu, afectează creierul, sunt psihoactive.
Ele alterează aspectele mentale cum ar fi gândirea, concentrarea, agilitatea, emoţiile şi conştiinţa. În cadrul
majorităţii culturilor şi societăţilor din lume oamenii folosesc droguri psihoactive. Drogurile şi motivele consumului
acestora variază de la o zonă la alta.
În multe ţări din Occident, cocaina şi heroina sunt substanţe ilegale. Marijuana este de asemenea ilegală, iar
consumul acesteia este condamnat - deşi probabil mai puţin astăzi decât în trecut. Alcoolul şi nicotina se găsesc peste
tot.
Totuşi în multe regiuni ale Africii de Nord, deţinerea şi consumul de marijuana sunt permise, iar consumul
de alcool nu este în general permis. În unele ţări musulmane, alcoolul este absolut interzis. În unele regiuni ale
Americii de Sud, oamenii consumă cocaină aproape la fel de normal cum cei din Marea Britanie beau ceai. În zone
din Asia, oamenii consumă opiu în mod regulat şi fără să încalce legea - iar din opiu se extrage heroina.
Pe de altă parte, nu există droguri puternice sau uşoare, bune sau rele, ci totul depinde de ceea ce oamenii
fac cu ele şi de circumstanţele în care sunt folosite. De exemplu, morfina este prescrisă bolnavilor de cancer care au
dureri mari, fără a-i face dependenţi, pe când o doză de LSD poate provoca dereglări psihice unei persoane care are o
boală mentală latentă. De aceea, nu pot fi arătate decât efectele comune ale diferitelor droguri.
Se spune că folosirea “recreaţională” a drogurilor nu ar fi dăunătoare, dar realitatea este că toate drogurile
ilegale sunt periculoase şi produc modificări fizice şi psihice persoanei care recurge la ele. Folosirea prelungită a
drogului măreşte considerabil aceste efecte dăunătoare şi poate conduce la dependenţă.
Deasemenea, nu există standarde pentru “controlul calităţii”, acestea putând fi amestecate cu alte substanţe,
în scopul creşterii profitului, substanţe care însă măresc efectul şi aşa distrugător al drogurilor asupra
consumatorului.
Consumul de droguri şi efectele lor asupra condusului sunt deosebit de diverse. Încă nu s-a impus o metodă
unică de măsurare a dozei de drog în organism întrucât există mai multe categorii de droguri care generează
metabolizări diferite; pe de altă parte, de multe ori la consumul de droguri se asociază alcoolul, dând naştere la
manifestări complexe, care sunt influenţate în acelaşi timp şi de vârstă.
Pentru mulţi adolescenţi riscul reprezintă un mod de viaţă. Din teribilism încearcă prima ţigară, primul
pahar de alcool şi uneori li se întâmplă chiar primul accident de maşină.
Tinerii visează - şi pentru tot mai mulţi, acesta este un vis împlinit - să-şi ia permisul de conducere de îndată
ce împlinesc 18 ani, vârstă la care au prea multă încredere la volan, îşi supraevaluează capacităţile de a conduce
maşina, se cred stăpânii şoselelor. În realitate, tinerii nu au experienţă la volan şi, ceea ce este şi mai rău, le place
teribil de mult viteza. În timp ce conduc, tinerilor le place să asculte muzică la maximum, fapt care nu este lipsit de
riscuri. O serie de studii au arătat că ascultarea unei melodii ritmate favorizează comportamentul periculos la volan,
pentru că atenţia şoferului este distrasă de muzică. Un alt factor care perturbă atenţia tinerilor la volan este telefonul
mobil. Tot din inconştienţă şi teribilism, mulţi tineri nu se mulţumesc doar să vorbească la telefon în timp ce conduc,
ba mai mult scriu SMS-uri. Astfel se înmulţesc accidentele de circulaţie în care sunt implicaţi adolescenţi. Conform