REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Orificiile de intrare şi ieşire se deosebesc între ele prin anumite caracteristici pe baza cărora se stabileşte
direcţia din care a pătruns proiectilul, direcţie ce nu coincide în toate cazurile cu direcţia de tragere, traiectoria
glonţului putând fi influenţată de diverşi factori, îndeosebi de ricoşare.
2. Urmele secundare - sunt rezultatul acţiunii unor factori suplimentari ai tragerii, alţii decât cei specifici
proiectilului. Urmele secundare pot fi împărţite în două mari categorii:
Urme secundare formate indiferent de distanţa de tragere, în aceasta categorie intrând inelul de ştergere
creat prin depunerea pe marginea orificiului de intrare a unor particule de unsoare, praf, rugină sau oricare altă
substanţă aflată pe suprafaţa proiectilului şi inelul de metalizare, constând în principal din depuneri de particule
metalice desprinse de pe suprafaţa proiectilului, în momentul perforării unor obiecte cu un anumit grad de densitate
întâlnit de exemplu la străbaterea unor oase plate ale corpului uman.
Urmele secundare formate la tragerile cu ţeava armei lipită de corp sau de la mică distanţă sunt reprezentate
de:
- rupturi provocate de gaze care apar la tragerile efectuate la distanţe mai mici de 10 cm, în funcţie de tipul
armei sau al muniţiei şi capată o formă stelară prin pătrunderea gazelor în orificiu şi ruperea marginilor sale ca
rezultat al expansiunii lor rapide;
- urmele gurii ţevii se formează prin lipirea acesteia de corp;
- arsurile provocate atât de gazele încinse, cât şi de flacăra de la gura ţevii, sunt şi ele tipice pentru tragerile
de la foarte mică distanţă, mai ales în câmpul armelor automate;
- urmele de funingine rezultate din combustia încărcăturii de pulbere, depind de calitatea substanţei
explozive şi de distanţa de tragere;
- tatuajul este consecinţa pătrunderii în piele a resturilor de pulbere neagră sau arsă incomplet. La tragerile
cu pistolul sau revolverul, tatuajul se formează la o distanţă de până la 50 cm, iar la armele cu ţeava lungă la o
distanţă chiar mai mare de 1 m.
Urmele secundare ale tragerii sunt deosebit de valoroase pentru determinarea distanţei de la care s-a tras.
Stabilirea faptului că o tragere s-a efectuat în limita de acţiune a factorilor suplimentari îşi găseşte semnificaţie mai
ales în plan juridic când se cer clarificări ale unor aspecte referitoare la accidente, sinucideri, la existenţa unor
condiţii a legitimei apărări, precum şi la determinarea distanşei şi raportului de poziţie dintre victima şi agresor.
Investigarea locului faptei în cauzele în care au fost folosite arme de foc şi particularităţile cercetării sunt
determinate atât de specificul urmelor lăsate de tragere cât şi de problemele legate de descoperirea armelor şi a
muniţiei trase, de stabilirea distanţei şi direcţiei din care s-a tras etc., toate acestea circumscrise cercetării şi a altor
categorii de urme întâlnite în împrejurările săvârşirii acestui gen de infracţiuni, cum sunt de pildă: urmele de mâini,
urmele biologice, înscrisurile, urme materie, microurme.
Expertiza balistică judiciară, respectiv expertiza balistică a armei de foc este una dintre cele mai complexe
examinări la care sunt supuse armele de foc, muniţia şi urmele acestora, cât şi împrejurările legate de folosirea lor.
Examinarea tehnică propriu zisă a armelor de foc reprezentă prima etapă a cercetărilor criminalistice de
laborator la care este supusă o arma de foc, acesteia adăugându-se şi cercetarea muniţiei găsite în armă, a tuburilor şi
proiectilelor descoperite la faţa locului.
Problemele principale la care este chemat să dea răspuns expertul balistician prin examenul tehnic al armei
şi muniţiei sunt în principal următoarele:
- stabilirea tipului, modelului şi calibrului armei;
- stabilirea stării de funcţionare a unei arme;
- examinarea muniţiei;
- expertizarea urmelor secundare şi principale ale împuşcăturii;
- identificarea armelor de foc după urmele formate pe glonţ şi tubul cărtuşului;
- determinarea direcţiei şi distanţei de tragere;
Sistemul IBIS -Integrated Ballistics Identification System - a fost achiziţionat după intrarea în vigoare a
Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, în care sunt cuprinse prevederi referitoare la înregistrarea
proiectilelor şi tuburilor-martor trase experimental cu armele de foc letale (art. 24 alin. 3), în cadrul unei baze de date
a Poliţiei Romane.
Sistemul IBIS este conceput special pentru achiziţionarea, stocarea şi corelarea automată a imaginilor
digitale ale tuburilor şi gloanţelor trase, în scopul identificării criminalistice a armelor de foc şi a deţinătorilor acestora,
după urmele lăsate de arme pe tuburi şi gloanţe.
La nivel naţional, sistemul IBIS funcţionează numai în cadrul Laboratorului Central de Balistică Judiciară al
Institutului de Criminalistică.