24.04.2013 Views

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

- urme create pe victimă sau de către aceasta;<br />

- urmele create pe obiectele existente în câmpul infracţional sau urme create de către acestea.<br />

La rândul lor, urmele create pe autovehicul sau de autovehicul pot fi clasificate astfel:<br />

- urme de frânare, rulare, derapare, ciocnire, rostogolire;<br />

- urme create de anumite subansamble desprinse de pe autovehicul în timpul accidentului;<br />

- urme de vopsea, sticlă, produse petroliere;<br />

- urme create pe victimă, cum sunt cele ale barei paraşoc, capotei motor, farurilor sau elementelor de caroserie;<br />

- urme create de autovehiculul cu care intră în coliziune;<br />

- urme create de ocupanţii din autovehiculul implicat în accident.<br />

Cu ajutorul urmelor create pe autovehicul sau de autovehicul se pot stabili aspecte importante ale producerii<br />

accidentului rutier:<br />

- determinarea punctului de<br />

tamponare, în baza urmelor de frânare<br />

lăsate de anvelopele roţilor<br />

autovehiculului care a produs accidentul<br />

(prin stabilirea locului în care acestea se<br />

abat de la linia normal de mers. De multe<br />

ori, punctele în care urmele deviază indică<br />

şi locul unde se află victima în momentul<br />

în care a fost lovită);<br />

- stabilirea locului în care<br />

conducătorul auto a văzut victima sau<br />

obstacolul lovit şi distanţa parcursă de<br />

autovehicul din momentul blocării roţilor<br />

până la oprirea completă, prin examinarea<br />

începutului şi sfârşitului urmelor de<br />

frânare;<br />

- locul impactului, pe baza urmelor<br />

de sânge, a resturilor de îmbrăcăminte, a<br />

firelor de păr provenind de la victimă;<br />

- stabilirea direcţiei de mers, tipul,<br />

marca şi gradul de uzură a anvelopelor,<br />

roţile de la care provin urmele (stângă<br />

sau dreaptă, faţă sau spate, prin<br />

examinarea urmelor lăsate de anvelope.<br />

Este posibilă şi identificarea anvelopei,<br />

prin expertiza traseologică, aspect<br />

important în special în cazul în care<br />

autorul accidentului părăseşte locul<br />

faptei.<br />

Tipul de anvelopă se stabileşte prin măsurarea dimensiunilor urmei (lăţimea, lungimea şi adâncimea desenului<br />

antiderapant imprimat în urmă). Se va urmări, pe cât posibil, stabilirea circumferinţei roţilor pe baza unor caracteristici care<br />

se repetă de cel puţin două ori, măsurându-se distanţa dintre ele. De asemenea, se va stabili ecartamentul roţilor din faţă şi<br />

din spate. În prezent, la autovehicule se folosesc diverse tipuri de anvelope, cu profiluri diferite şi care au importanţă<br />

deosebită, mergându-se, prin excludere, la identificarea autovehiculului şi a conducatorului auto.<br />

- viteza de deplasare, în raport de<br />

lungimea urmei de frânare. Este de<br />

menţionat că lungimea urmei de frânare<br />

este determinată de o serie de alţi factori,<br />

cum ar fi: felul, înclinarea, starea şi<br />

umiditatea drumului, gradul de uzură a<br />

anvelopei, starea mecanismului de frânare.<br />

Între urma de frânare şi viteză există un<br />

raport proporţional, în sensul că, urma va

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!