REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

după o săptămână de tratament se constată că performanţele se îmbunătăţesc ca rezultat a reducerii simptomelor
depresive. Există puţine studii experimentale care să evalueze efectele antdepresivelor asupra capacităţilor
locomotorii. Efectele secundare ale acestora cum ar f tulburările de vedere, stările de ameţeală, starea de
somnolenţă pe tmpul zilei, nervozitatea şi insomnia pot afecta abilităţile de conducere ale conducătorilor auto.
Alte medicamente
Medicamentele utilizate în tratamentul răcelii şi al gripei au efecte adverse asupra conducătorilor auto. Trei
din patru siropuri împotriva tusei conţin codeină, o substanţă care produce somnolenţa, iar unele dintre aceste
siropuri conţin chiar 14 % alcool, cantitate suficientă pentru un alcool-test pozitiv. De asemenea, alte medicamente
ca antialgicele, anticonvulsivantele trebuie evitate de către conducătorii auto.
O altă cauză importantă în producerea accidentelor rutiere este reprezentată de asocierea dintre diferite
tipuri de medicamente, asociere care poate să determine apariţia unor tulburări de vigilenţă, somnolenţă, tulburări ale
stării de atenţie, concentrare, lipsă de coordonare în mişcări.
Specialiştii în patologia somnului au evaluat riscurile adormirii la volan legate de luarea anumitor somnifere
şi a unor tranchilizante, ajungând la concluzia că "zece la sută dintre răniţii sau morţii în accidentele rutiere se aflau
sub efectul unui preparat psihotrop", iar "riscul producerii unor accidente este mărit de două până la cinci ori în urma
consumului de substanţe sedative, tranchilizantele pe baza de benzodiazepine fiind cel mai adesea incriminate".
Pe baza datelor de mai sus se constată că ar fi deosebit de util ca în fişele conducătorilor auto să se
consemneze orice stare patologică ce ar putea determina somnolenţă, precum şi orice tratament cronic medicametos
care influenţează abilităţile şi comportamentul conducătorilor auto.
Studiile de laborator au evidenţiat că benzodiazepinele, antihistaminicele şi antidepresivele diminuează
abilităţile de conducere, în timp ce stimulantele le intensifică, însă utilizarea lor pe perioadă îndelungată creşte
probabilitatea implicării în accidente rutiere. De asemenea stimulantele pot crea dependenţă, iar retragerea lor poate
intensifica riscul de implicare în accidente.
În programul partenerial „Stop accidentelor! Viaţa are prioritate!”, unul dintre obiective a fost şi dezvoltarea
colaborării cu alte instituţii care au atribuţii în domeniu. Astfel, printre evenimentele care au avut loc cu prilejul
„Săptămânii Internaţionale a Siguranţei Rutiere” (23-29 aprilie 2007) s-a numărat şi masa rotundă cu tema
“Accidentele de circulaţie: de la prevenţie la reabilitare”, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii
Publice, Ministerului Transporturilor, Primăriei Generale Bucureşti, Serviciului 112, Serviciului de Ambulanţă
Bucureşti, Inspectoratului General al Poliţiei Române, RATB, Metrorex, Asociaţiei pentru Siguranţa Auto, precum şi
reprezentanţi ai altor instituţii interesate în promovarea siguranţei rutiere.
Pentru o informare cât mai corectă a conducătorilor auto asupra producerii accidentelor de circulaţie în urma
consumului de substanţe medicamentoase (benzodiadiazepine, barbiturice, antidepresive,etc.) trebuie să existe o
strânsă colaborare între Ministerului Sănătăţii Publice, Poliţiei Române şi mass-media, atât prin presa scrisă cât şi
cea vizuală. Prin publicarea de articole, reportaje, dezbateri, aceste instituţii trebuie să atragă atenţia asupra efectelor
nocive şi asupra consecinţelor care pot să apară datorită consumului de medicamente sedativ-hionoticetranchilizante.
Conform Consiliului Internaţional privind alcoolul, medicamentele şi siguranţa traficului (ICADTS)
autorităţile trebuie să implementeze sisteme de avertizare vizibile şi precise pe ambalajele de medicamente în
conformitate cu efectele cunoscute ale medicamentelor asupra abilităţilor de a conduce.
Bibliografie
1. Burns, M., Driving skills impairment by prescription and OTC medications: The evidence from laboratory
experiments. Presentation TRB,1996.
2. Del Rió, M. C., Alvarez, F. J., Illegal drugs and driving. Journal of Traffic Medicine, 1995, 23(1), pp. 1-5.
3. Ellinwood, E. H., Heatherly, D. G., Benzodiazepines, the popular minor tranquillizers: Dynamics o effect on
driving skills. Accident Analysis and Prevention, 1985, 17(4), pp. 283-290.
4. Ferrara, S. D., Giorgetti, R., Zancaner, S, Psychoactive substances and driving: State of the art and methodology.
Los Angeles: UCLA Brain Information Service/ Brain Research Institute, 1994.
5. Stan, T., Bălălău D., Toxicologia substanţelor organice,1985.
6. Bălălău D., Baconi D., Toxicomanii, 2005