REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

- caracteristicile materialului (model, dimensiuni, culoare, tip: ţesătură sau tricot, raport de legătură,
grosimea);
- caracteristicile firelor şi fibrelor textile (torsiune, natura şi nuanţa de culoare, compoziţia chimică, natura
colorantului, secţiune transversală)
Din literatura de specialitate rezultă că în cazul urmelor de fibre textile nici un laborator european de
criminalistică nu execută întreaga gamă de analize, majoritatea rezumându-se la examinarea microscopică în lumină
artificială şi polarizată, microspectrofotometrie în vizibil şi infraroşu, precum şi cromatografie în strat subţire,
aplicând şi celelalte metode în funcţie de cantitatea de probă sau de gradul de diferenţiere urmărit.
Datorită cantităţilor mici de probă, interpretarea rezultatelor analizelor şi formularea concluziilor este uneori
dificilă, fără a fi exclusă în unele cazuri contaminarea întâmplătoare din mediul înconjurător cu fibre care nu au
legătură cu cauza cercetată.
Vom exemplifica în continuare câteva cazuri de accidente de circulaţie, în urma cărora au rămas la faţa
locului probe de natură textilă, ce au fost identificate şi ridicate de echipa de cercetare la faţa locului şi trimise spre
analiză la laborator.
1. Într-o cauză de accident de circulaţie mortal, la cercetarea efectuată în interiorul autoturismului
implicat, s-au identificat şi prelevat de pe scaunul stânga faţă, trei fibre textile. În momentul producerii
evenimentului, în autovehicul se aflau două persoane îmbrăcate în geci de culoare neagră respectiv maro, ambele
prevăzute cu glugă din blană. Pentru comparaţie s-au pus la dispoziţia expertului fibre textile recoltate din glugile
celor două geci.
Organul de cercetare penală solicită specialiştilor să stabilească dacă caracteristicile fizico-chimice ale
probei textile în litigiu sunt aceleaşi cu caracteristicile fibrelor textile puse la dispoziţie pentru comparaţie.
Examinările macro şi microscopice ale probelor textile înaintate a evidenţiat următoarele:
- proba în litigiu conţine trei fibre textile ce prezintă zone alternante de culoare negru şi alb, în lumină
naturală (foto nr. 5), care au fost obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici, tip poliacrilonitril, de culoare albgălbui
şi bej-maroniu-roşcat .
- proba textilă prelevată din blana ataşată gecii de culoare neagră, conţine fibre ce prezintă zone
alternante de culoare negru şi alb, în lumină naturală (foto nr. 8); acestea sunt obţinute pe cale chimică din polimeri
sintetici, tip poliacrilonitril, de culoare alb-gălbui şi bej-maroniu-roşcat (în lumină artificială) .
- proba textilă recoltată din blana ataşată gecii de culoare maro conţine fibre textile de culoare bej şi
maroniu, în lumină naturală (foto nr. 11) care sunt obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliacrilonitril,
de culoare galben deschis şi maroniu deschis (în lumină artificială).
Fibrele textile în litigiu şi comparaţie au fost analizate prin spectrometrie de absorbţie în infraroşu pe un
aparat FTIR tip TENSOR 27, cu dispozitiv Golden Gate. Spectrele IR obţinute, au aceleaşi conformaţii şi au benzi de
absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu cele ale polimerilor cu structură acrilică, de tip poliacrilonitril.
Probele textile în litigiu, împreună cu fibrele de comparaţie, au fost analizate şi prin microscopie electronică
cu baleiaj, pe un aparat JEOL JSM 6480LV. Prin această metodă s-au evidenţiat următoarele elemente chimice: clor,
aluminiu, siliciu, titan, sodiu, sulf (fig. 1, 2).
Rezultatele analizelor aceloraşi probe prin spectrofotometrie UV-VIS, folosind un aparat
microspectrofotometru UV-VIS QDI 1000, s-au obţinut sub formă de spectre de transmisie (fig.3) ce denotă
asemănări ( maximele picurilor fiind dispuse la aceleaşi lungimi de undă pentru fibrele în litigiu şi fibrele recoltate
din blana haine negre) şi deosebiri (maximele picurilor fiind dispuse la lungimi de undă diferite pentru fibrele litigiu
şi fibrele recoltate din blana hainei maro).
În concluzie s-a stabilit că cele trei fibre textile în litigiu ridicate din interiorul autoturismului cercetat
prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice (culoarea în lumină naturală, lungimea, grosimea,
aspectul morfologic, natura, nuanţa culorii, compoziţia chimică) cu fibrele textile extrase din blana gecii de culoare
neagră şi diferă de cele prelevate din blana gecii de culoare maro.
2. Într-un alt accident de circulaţie mortal, echipa de cercetare la faţa locului a prelevat pe folie adezivă,
fibre textile de pe autoturismul implicat în producerea evenimentului.
Proba în litigiu a fost trimisă la laborator unde s-a examinat şi s-a constatat că aceasta conţine fibre de
culoare kaki deschis şi negru, în lumină naturală, (foto nr.13).