REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Dacă într-un desen papilar digital se pot găsi în jur de 150 de detalii caracteristice, pentru identificarea unei
persoane este necesar să se descopere în urma de la faţa locului şi în impresiunea de control un număr de detalii (de
regulă 12) care să corespundă nu numai ca tip, dar şi ca poziţie, de unde şi denumirea de vuncte coincidente 98 .
Deoarece detaliile sau punctele caracteristice ale desenelor papilare pot fi exploatate cu succes în
identificarea criminalistică numai atunci când sunt prezente într-un număr suficient sau reflectate, în condiţii bune, de urmă, pentru
fragmentele de creste papilare ridicate de la faţa locului au fost create alte metode de identificare, poroscopia şi
crestoscopia. Şi în aceste cazuri este posibilă identificarea prin examinarea formei porilor şi a marginilor crestelor papilare,
mai bine redate de urmă.
Deşi destul de laborios, acest gen de examinare a urmei papilare ar putea fi de un real ajutor organelor
judiciare, nu de puţine ori întâlnindu-se cazuri când urma prelevată este insuficientă pentru stabilirea unei concluzii
certe pe baza detaliilor caracteristice 99 .
Porii, aşezaţi pe crestele papilare, sunt foarte mulţi ca număr, dispuşi la distanţe diferite, de dimensiuni
variate şi cu forme proprii într-o perioadă relativ lungă din existenţa individului. Deci, anumite caracteristici ale
porilor nu au durata de existenţă a detaliilor morfologice ale crestelor papilare. De-a lungul unei existenţe, unii pori
se atrofiază, chiar dispar, iar alţii îşi modifică formele şi dimensiunile. Apoi, caracteristicile lor individuale pot fi
redate deformat în urmele create, fie din cauza suprafeţei obiectului primitor, fie a mijloacelor utilizate la
evidenţierea şi ridicarea urmelor respective.
Astfel, caracteristicile porilor aflaţi de-a lungul fiecărei creste se utilizează în procesul identificării
dactiloscopice numai ca mijloc ajutător 100 .
Concluzia de identitate, în cazul analizei porilor, se bazează pe corespondenţa deplină dintre numărul,
formele, dimensiunile şi plasamentul porilor de pe traseele crestelor papilare. Numărul porilor existenţi pe un
milimetru din lungimea crestei papilare variază între 9-18, iar forma lor poate fi circulară, ovală, franjurată sau cu
aspect de şa, semilună etc. Dimensiunile porilor se apreciază atât în unităţi absolute, cât şi în comparaţie cu cei
vecini (diametrul lor are valori de 80-250 microni). în ceea ce priveşte plasamentul, porii se pot situa pe centrul
crestei papilare, caz în care se reproduc complet, sau pe marginea ei, când datorită reproducerii incomplete, imprimă
marginilor crestei papilare un contur sinuos, franjurat.
Pentru examinarea comparativă se aleg 2-3 creste corespondente în urmă şi impresiune, urmărindu-se
coincidenţa sau necoincidenţa porilor. Cercetarea poroscopică necesită măriri de 10 - 20 de ori care pot fi obţinute
prin macro sau microfotografiere.
Rezultatele examinărilor şi metodelor folosite se descriu în cuprinsul aceluiaşi raport de expertiză în care sa
stabilit coincidenţa dintre detaliile caracteristice ale crestelor papilare 101 .
Un alt mijloc ajutător de identificare a urmelor de mâini sunt liniile albe de pe dactilograme datorate cutelor
care, din loc în loc, străbat relieful papilar, întretăind crestele. Ele au o existenţă destul de lungă, însă vremelnică în
comparaţie cu relieful papilar. Numărul lor, modul de aşezare, distanţa dintre ele, lungimea, precum şi alte aspecte ce
pot fi întâlnite constituie, în anumită perioadă a existenţei omului, elemente individuale ale reliefului papilar. Deci,
când avem asemenea linii albe pe dactilogramele supuse examenului comparativ, caracteristicile lor se pot utiliza în
procesul identificării, însă tot ca mijloc ajutător, alături de un anumit număr de detalii morfologice ale crestelor
papilare 102 .
Marginile crestelor papilare au un aspect sinuos datorită plasamentului lateral al porilor care nu se reproduc
complet pe creastă. Astfel, de-a lungul fiecărei margini se pot observa forme diverse, care alternează între ele:
drepte, concave, convexe, cu aspect de buzunar, de dinte, masă, unghi etc.
Examenul crestoscopic se efectuează concomitent cu cel poroscopic, fiind necesar pentru identificarea certă
a persoanei, să se constate corespondenţa deplină în privinţa formei pe care o au marginile crestelor papilare
comparate 103 .
Cercetarea la faţa locului a urmelor de mâini
98 Emilian Stancu, op.cit., p. 112
99 Ibidem
100 Ion Mircea, op.cit., p.83.
101 Florin Ionescu, Criminalistică, Voi. I, Ed. Universitară, Bucureşti, 2007, p. 109.
102
Ion Mircea, op.cit., p. 83.
103 Florin Ionescu, op.cit., p.109.