REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Ridicarea urmei prin mulaj se face în mod diferit, în funcţie de locul unde s-a format urma: în nisip, pământ
zgrunţuros sau în zăpadă 118 .
Copierea cu pelicula adezivă a urmelor de suprafaţă este un procedeu de fixare la care se recurge, de obicei, în
situaţiile când urmele de picioare au anumite detalii semnificative, de mare utilitate pentru cercetarea criminalistică,
cum ar fi, de exemplu, detaliile reliefului papilar sau anumite cicatrice în urmele plantare, unele detalii de uzură în
urmele de încălţăminte. De reţinut faptul că şi aici, ca şi la urmele de mâini ridicate cu peliculă adezivă, se va ţine
seama că poziţia acesteia este inversată faţă de cum s-a găsit pe obiectul purtător, la faţa locului 119 .
Particularităţi în cercetară cărării de urme
Cărarea de urme constituie, de asemenea, obiectul unei cercetări atente la faţa locului, datorită reflectării
unor caracteristici individuale ale persoanei. în legătură cu aceste caracteristici ale mersului facem precizarea că ele
pot oferi indicii preţioase în legătură cu persoana infractorului, chiar şi în ipoteza în care urmele, luate în parte, nu sau
format în condiţii bune. Este semnificativ în acest sens un exemplu din practica noastră de specialitate, în care
autorul unui omor a fost identificat inclusiv pe baza elementelor cărării de urme, formate de piciorul semiîncălţat, pe
cimentul unui culoar 120 .
Principalele elemente caracteristice ale unei cărări de urme sau al mersului unei persoane sunt:
1. direcţia de mişcare, sau axa cărării de urme, este linia mediană ce trece prin intervalul cuprins între două
şiruri de paşi, indicând direcţia de deplasare;
2. linia mersului, reprezintă o linie frântă, constituită din segmentele care unesc între ele părţile din spate
ale fiecărei urme, respectiv călcâiul;
3. lungimea pasului, determinată de distanţa dintre două urme consecutive, măsurată la partea din spate sau
din faţă a lor;
4. lăţimea pasului, reprezentând distanţa cuprinsă între partea exterioară ori interioară a urmelor piciorului
stâng şi drept, de regulă luându-se în calcul extremitatea interioară a călcâiului;
5. unghiul de mers, măsurat între axa cărării de urme şi axa longitudinală a tălpii.
Interpretarea la faţa locului
Interpretarea urmelor de picioare priveşte atât urmele luate izolat cât şi întreaga cărare de urme. Astfel, din
interpretarea unor urme izolate pot, pot fi desprinse date privind numărul persoanelor, sexul, talia şi vârsta, greutatea
aproximativă, viteza de deplasare etc.
Cărarea de urme conţine în plus, date referitoare la direcţia de deplasare, la caracteristicile mersului sau la
eventualele defecte anatomice, la înălţime, la starea psihofizică, etc. De pildă, lungimea pasului este mai mare la
bărbaţi decât la femei cu cea. 20 de cm.
De asemenea, se mai poate stabili dacă persoana cunoştea locul, dacă s-a folosit de lumină pe timpul nopţii,
dacă a stat la pândă, locurile în care s-a oprit etc.
Neregularităţile apărute în mers pot indica nu numai o anumită stare psihică sau patologică (boală, beţie,
nelinişte), dar chiar şi încercări de derutare a cercetărilor, constând în mersul cu spatele (reflectat de lungimea şi
unghiul mic ale pasului), sau de transportarea în spate a unei persoane ori a unei greutăţi, împrejurare posibil de
dedus prin adâncimea mai mare a urmei, din uşoarele alunecări, din unghiul mic al pasului, purtarea unor pantofi
mai mici sau mai mari etc.
Expertiza criminalistică a urmelor de picioare
Dacă expertului i se trimite numai urma, acesta poate să soluţioneze următoarele probleme: determinarea
sexului, vârstei, taliei şi greutăţii aproximative a persoanei, particularităţile anatomo-patologice, mecanismul de
formare şi vechimea urmei, alte date rezultate din interpretarea elementelor cărării de urme.
În privinţa urmei de încălţăminte este posibilă determinarea tipului de încălţăminte, pe baza comparării cu
tălpile aflate în colecţiile laboratoarelor de criminalistică, precum şi a diferitelor particularităţi, a uzurilor specifice,
ce pot fi exploatate în vederea restrângerii cercului suspecţilor sau chiar a identificării făptuitorului.
118 Emilian Stancu, op.cit., p. 128.
119 Ion Mircea, op.cit., p.93.
120 Emilian Stancu, op.cit., p. 129.