REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Lichidul a fost apoi supus evaporării la sec pentru îndepărtarea apei. S-au obţinut 0,1 grame de reziduu (2,4
% din cantitatea totală) care constă într-un lichid vâscos. Acesta a fost analizat în infraroşu în condiţiile de mai sus.
Spectrul IR obţinut a corespuns poliglicolilor aflaţi în compoziţia lichidului de frână.
Coroborând rezultatele obţinute, s-a demonstrat că lichidul recoltat din rezervorul pompei de frână
aparţinând autoturismului care a provocat accidentul este o soluţie apoasă de alcool etilic, care prezintă miros de
ţuică. Lichidul are vâscozitatea asemănătoare apei şi conţine doar urme de poliglicoli ce se află în compoziţia
lichidului de frână.
Se poate deduce, astfel, că înlocuirea lichidului de frână al autoturismului cu o băutură alcoolică (de ex.
ţuică) a făcut ca sistemul de frânare al acestuia să îşi piardă eficienţa şi să provoace accidentul.
Se pare, însă, că această substituire a lichidului de frână cu alte lichide, mai ales cu băuturi, nu este un fapt
unic şi întâmplător. Pe forumul de discuţii www.daciaclub.ro se pot întâlni diverse discuţii despre modul de aerisire
a frânelor, în care se regăsesc observaţii şi sfaturi despre înlocuirea lichidului de frână, cum ar fi:
" - Poate fi şi din cauza lichidului de frână să fie pedala moale? Am văzut la cineva care avea lichior în loc de lichid
de frână şi era pedala beton.(acum nu ştiu în mers cum ţinea). Dacă nu reuşesc nici după aerisire o dau pe lichior!!!"
" - Să ne zici şi nouă care au fost rezultatele! dacă nu merge cu lichior, încearcă cu ţuică. Dar să nu te prindă Poliţia
Rutieră (sub influenţa alcoolului). Bătrânii foloseau în locul lichidului de frână apă cu săpun (sau băuturi alcoolice)."
Nu putem şti în ce procent aceste idei nepotrivite îşi găsesc punerea în practică, în special în mediul rural,
însă este cert că nerespectarea celor mai elementare norme de siguranţă a traficului conduce, mai devreme sau mai
târziu, la accidente cu urmări grave.
ROLUL CONSUMULUI DE SUBSTANŢE MEDICAMENTOASE
ÎN PRODUCEREA ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIE
Insp. pr. drd. farmacist Mihaela GHEORGHE
Insp. pr. ing. chim. Elena GALAN
I.G.P.R. - Institutul de Criminalistică
Serviciul Expertize Fizico-Chimice
Abstract
Traffic collisions are a major cause of morbidity and mortality in Romania.
Psychotropic drugs elicit a large number of physiological and psychological responses in humans that can
lead to a significant behavioural changes and adverse effects on skills required for safe drug. These include
increased reaction times, reduced hand – eye coordination, vigilance and cognitive impairment divided attention
skills and thus contribute to road crashes.
Although more information is available on the role of alcohol than drugs in motor vehicle collisions, in
recent years there has been a growing interest in the role played by medication in traffic safety. It has been estimated
that at least 10% of all people injured or killed in road crashes were taking some sort of psychotropic medication.
There are 10 main classes of medicinal drugs that because of their pharmacological properties could
impair psychomotor performance: sedatives, antidepressants, antihistamines, hypnotics, anaesthetics,
cardiovascular, narcotics, psychosomatics and stimulants. The most commonly studied classes of depressants on
psycho-motor performance are benzodiazepine derivatives.
Accidentele de circulaţie sunt probleme globale care afectează toate sectoarele societăţii, având un impact
enorm asupra sănătăţii, economiei şi vieţii sociale a persoanelor implicate, a familiilor acestora, a comunităţii din
care aceştia fac parte.
În fiecare an, în Uniunea Europeană, accidentele rutiere sunt responsabile pentru mai mult de 50.000 de
decese şi peste 150.000 de persoane invalide, ceea ce afectează în consecinţă viaţa a peste 200.000 de familii
(emoţional, economic şi prin procesele civile sau penale). Pierderile economice provocate de accidentele rutiere
reprezintă un procent de 1-3% din PIB-ul fiecărei ţări europene.
Până acum accidentele rutiere nu au beneficiat de suficientă atenţie la nivel naţional or internaţional datorită
lipsei de informaţii referitoare la mărimea consecinţelor directe şi indirecte, a abordării lor fataliste şi a lipsei unor
abordări interdisciplinare.