REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Consumul greşit al acestor substanţe în scopul obţinerii unor efecte în afara celor terapeutice, utilizarea
sporadică sau persistentă, nepotrivită şi fără legătură cu practica medicală obişnuită este o mare problemă a zilelor
noastre.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit că dependenţa de droguri este un mod de comportament care
conduce la utlizarea obligatorie a drogului, caracterizat prin necesitatea stringentă de a consuma drogul, asigurarea
furnizării şi tendinţa mărită de a reîncepe după ce ai încetat de a lua droguri. Dependenţa este însoţită sau nu de
toleranţă. În funcţie de natura tulburărilor sau a modifcărilor ce apar la nivelul organismului, dependenţa de
droguri este de două tpuri: psihică şi fzică.
Dependenţa psihică (uneori numită obişnuinţă) se petrece în mintea omului şi se caracterizează prin nevoia
şi dorinţa imperioasă, irepresibilă, de a administra drogul pentru a retrăi anumite senzaţii. Efectul plăcut îndeamnă la
repetarea administrării, iar consumatorul simte că nu poate să gândească normal şi să supravieţuiască fără ajutorul
drogului. Dependenţa fizică este consecinţa interacţiunii prelungite între organism şi drog şi care determină
necesitatea organică de a folosi drogul pentru a evita tulburările care apar la încetarea utilizării acestuia. În cazul
dependenţei fizice, nervii, muşchii, inima şi alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-şi continua
funcţionarea.
Dacă este privat de droguri, dependentul poate suferi tulburări fizice şi psihice, uneori grave, ale renunţării
la acestea. Aceste tulburări variază de la tremurături şi friguri, la transpiraţii, crampe şi dureri, halucinaţii,
inconştienţă şi chiar convulsii fatale. Acest sindrom de sevraj (abstinenţă, lipsă) dispare la administrarea drogului,
dependenţa fiind astfel mascată.
Organismul se obişnuieşte treptat cu unele droguri, iar efectul drogului se diminuează progresiv la repetarea
administrării lui. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleaşi rezultate ca înainte.
Această nevoie de cantităţi din ce în ce mai mari de drog, în vederea obţinerii aceluiaşi efect, poartă numele de
toleranţă.
După modul de acţiune asupra Sistemului Nervos Central (SNC), drogurile se clasifică în:
1. Depresive ale SNC: alcoolul, opiaceele (opiu, morfina, codeina, heroina), barbituricele şi tranchilizantele
(benzodiazepinele);
2. Stimulente ale SNC: majore (amfetaminele, cocaina), minore (nicotina, xantina - cafea, ceai, cacao, coca
- cola etc);
3. Perturbatoare ale SNC: halucinogenele (LSD, mescalina, psilocina), cannabisul (marijuana, haşiş, ulei
de haşiş), inhalantele (solvenţi şi substanţe volatile) şi drogurile de sinteză (ecstasy).
După efectul acţiunii, drogurile sunt:
1. Stupefante (morfna, heroina, cocaina, T.H.C.-ul, marihuana, haşişul);
2. Halucinogene (psilocina, mescalina, LSD-ul).
Se cunoaşte faptul că efectul acţiunii unui drog este în funcţie de doza administrată; astfel, amfetaminele pot
avea acţiune stimulentă asupra SNC, stupefiantă sau halucinogenă, pe măsură ce doza administrată este mai mare.
După criteriul legalităţii, drogurile pot fi împărţite în:
1. Legale: alcoolul, tutunul (nicotina), cafeina etc.
2. Ilegale: heroina, cocaina, marihuana, amfetaminele etc.
Luând în considerare modul de obţinere, drogurile sunt:
1. Naturale - obţinute din plante sau din arbuşti:
- Opiul şi opiaceele, obţinute din latexul macului opiaceu - Papaver Somniferum;
- Cannabisul, răşina şi uleiul de Cannabis, produse obţinute din planta Cannabis Sativa;
- Khatul - din Catha Edulis;
- Frunzele de coca şi cocaina - din arbustul Erytroxylon Coca;
- Psylocina şi psylocibina - din ciupercile halucinogene (magice);
- Mescalina - din cactuşi;
- Alte plante cu proprietăţi halucinogene.
2. Semisintetice - realizate prin procedee chimice, pornind de la o substanţă naturală, extrasă dintr-un
produs vegetal: heroina, LSD-ul, oxicodon, hidromorfon, codeinona.
3. Sintetice - obţinute în întregime prin sinteze chimice: amfetaminele, metadona (sintalgon), petidina
(mialgin), pentazocina (fortral), fentanilul, harmalina, L.S.D.-25, designer-drugs ori alte substanţe psihotrope