REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

obţinute în laboratoarele clandestine (ecstasy). Aici sunt incluşi, deasemenea, solvenţii volatili şi alte produse cu
proprietăţi asemănătoare drogurilor.
Trebuie menţionat că unele droguri sunt obţinute atât pe cale sintetcă, cât şi pe cale semisintetcă
(heroina, LSD-ul).
Alcoolul etilic este cel mai comun şi cel mai vechi drog utilizat aproape în toate colţurile lumii în mod
constant de la începuturile civilizaţiei, fiind utilizat ca aliment, medicament sau în scopuri religioase şi sociale.
În societatea modernă asistăm la o creştere dramatică a consumului de alcool, care alături de fumat, constituie
„inamicii numărul unu” ai lumii contemporane. Alcoolismul constituie în prezent o problemă cu implicaţii care
depăşesc aspectele medicale, interesând, de asemenea, viaţa socială. La ora actuală, alcoolismul reprezintă
toxicomania cu expansiunea cea mai mare în toate grupurile de populaţie, fiind recunoscută de specialişti din diverse
domenii (medical, juridic, social, economic) drept o adevărată „pandemie toxică”.
Alcoolul şi alte droguri alterează funcţiile normale ale creierului şi organismului şi afectează abilităţile de condus
chiar şi celui mai experimentat şi îndemânatic şofer.
Consumul de băuturi alcoolice constituie un factor de mare risc asupra traficului rutier, influenţând în mare
măsură producerea accidentelor. De cele mai multe ori, conducătorii auto aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice
comit frecvente încălcări ale normelor de circulaţie, conduc cu viteză excesivă, se angajează în depăşiri
neregulamentare sau execută în mod periculos virajele. Trebuie să menţionăm că ingerarea de alcool reduce viteza de
reacţie şi precizia mişcărilor şi poate determina scăderea acuităţii vederii şi auzului şoferilor. Tot aburii alcoolului îi
determină pe unii să urce la volan fără a poseda permis de conducere, să conducă maşini neînmatriculate ori să
părăsească locul accidentului fără încuviinţarea poliţiei.
Orice substanţă care încetineşte, accelerează sau schimbă modul în care percepi lucrurile poate afecta modul de a
conduce un vehicul având, cel mai adesea consecinţe tragice. Alcoolul induce o stare de alertă şi reduce coordonarea
motorie. Persoanele care conduc după ce au consumat alcool nu pot reacţiona rapid când este nevoie. Vederea le este
afectată şi poate fi înceţoşată sau dublată. Alcoolul alterează profunzimea percepţiei, pentru conducător fiind foarte
dificil să aprecieze dacă alte vehicule, pietoni sau obiecte sunt în apropiere sau în depărtare. Deoarece alcoolul
afectează judecata, persoanele care conduc după ce au consumat alcool pot fi foarte încrezătoare şi nu recunosc
faptul că abilităţile lor de conducere sunt reduse. Modul lor de a conduce maşina este cel mai adesea neglijent,
accelerează, încetinesc, părăsesc şoseaua şi cel mai adesea sfârşesc prin a produce un accident.
Alcoolul este un alt tip de drog, care acţionează asupra creierului în două moduri. Este un anestezic care
amortizează senzaţii şi sentimente, o substanţă psihoactivă şi un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului
nervos central. Este de asemenea un depresiv, ceea ce înseamnă faptul că încetineşte activitatea creierului şi
organismului. Acţiunea sa constă în inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase.
Pentru sistemul nervos central alcoolul acţionează în funcţie de cantitatea consumată: în doze mici, până la
200 ml de bere sau 1 pahar de 100 ml de vin, se produce un efect stimulator (creşte debitul verbal, dispar inhibiţiile,
creşte gradul de iritabilitate nervoasă), dar consumat în doze mai mari are efect inhibitor (reacţii slabe la stimuli
dureroşi, capacitate de discernământ slabă, atenţie şi memorie alterate).
Alte droguri depresive, incluzând medicamentele prescrise, cum ar fi sedativele, antidepresivele şi
calmantele, afectează abilitatea unei persoane de a conduce în siguranţă într-un mod similar cu alcoolul. Orice
substanţă care produce stări de somnolenţă, inclusiv medicamente pentru răceală, tuse, antialergice,
anticonvulsivante, antialgice pot afecta abilitatea şoferilor de a conduce în siguranţă. Când alcoolul şi alte droguri
depresive sunt combinate, efectul este mult mai intens şi mai periculos decât efectul fiecăruia în parte. Când se
administrează medicamente prescrise sau fără prescripţie, este indicat să se consulte doctorul sau farmacistul înainte
de a conduce.
Când conduci, mâinile, ochii şi picioarele controlează vehiculul, iar creierul controlează mâinile, ochii şi
picioarele. Pentru a conduce în siguranţă, conducătorul auto trebuie să fie atent, conştient şi să ia decizii rapide în
funcţie de succesiunea evenimentelor din trafic.
Acţiunea alcoolului asupra sistemului nervos este nefastă la conducătorii auto obosiţi, la cei care suferă de
astenie nervoasă şi la cei care consumă medicamente, mai ales sedative. Efec tele alcoolului asupra comportamentului
conducătorilor auto se fac simţite chiar dacă este consumat în doze mici. De aceea, legislaţia rutieră din majoritatea
ţărilor prevede interzicerea totală a consumului de alcool.
Potrivit statisticilor, beţia este responsabilă de 40% din cazurile de decese survenite ca urmare a
accidentelor de circulaţie şi de cca. 35% din cazurile de accidente rutiere nesoldate cu morţi. Unul din trei accidente
mortale este direct legat de consumul de alcool şi, în 85% din cazuri, acesta e provocat de băutorii ocazionali. La
volan, nivelul maxim de alcoolemie tolerat este mai mic de 0,5 grame de alcool la litrul de sânge (aproximativ 2