24.04.2013 Views

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

esearch, theoretical and practical as well. The problems that this research study are the conditions and the factors which can<br />

determinate the development of a personality able to get he΄s personal needs using the most brutal and etreme violent .<br />

We can not wonder our self if this kind of human are born like this or they became what they are? It happend because of<br />

something that person suffered in he΄s childhood? Can we find the cause in the genetic code of that person? Only through<br />

research we can find the answer to thees questions.<br />

In the first chapter I write about the motivation of the criminal behaviour, the psychology of the criminal behaviour, the<br />

theoryes about this behaviour, as: biologyc theories, psychologyc theories, axiologyc theories and eclectic theories. I also write<br />

about the causes and the conditions which generate the behaviour of the serial chiller. In this part we take more possibilities, as:<br />

what are thees person, monsters or victims, psychopaths or sociopaths; also the possibilities of: chilhood abuses, childhood<br />

events, unnatural sexuality, unnaturals fantasy, dangerous degree, the moment when they stop.<br />

Sumar<br />

Încă de la începutri s-a observat comportamentul oameniloâ, ca avand tendinţe către violenţă şi sadism, comportament<br />

pe care astăzi îl numim infracţional. Fenomenul în sine implică în condiţiile actuale ale societăţii noastre o serie de probleme şi<br />

aspecte de un deosebit interes teoretic şi practic pentru cercetarea ştiinţifică. Problemele pe care le ridică această cercetare sunt<br />

condiţiile şi factorii care pot determina apariţia unei personalităţi, capabilă să îşi atingă nevoile personale doar prin violenţă<br />

dusă la extrem .<br />

Nu putem să nu ne intrebăm dacă la acesti indivizi existenţa intre conduita omucidara şi plăcere este innascuta sau<br />

dobândită. S-a produs in urma unei trăiri din copilărie? . Este înscrisă în codul genetic al acelui indivi? Doar investigând şi<br />

cercetând putem afla răspunsul la aceste întrebari .<br />

În primul capitol al lucrării am vorbit despre motivaţia comportamentului deviant criminal, psihologia<br />

comportamentului deviant, teoriile privind cauzele devianţei. Teorii ca: biologice, psihologice, sociologice, axiologice,<br />

eclectice. Tot în primul capitol am vorbit şi despre cauzele şi condiţiile care generează comportamentul criminalului în serie, în<br />

care s-au luat în vedere mai multe posibilităţi ca: ce sunt aceşti indivizi monştri sau victime, psihopaţi/sociopaţi; abuzuri în<br />

copilărie, evenimente din copilărie, sexualitate anormală, fantezii mortale, gradul de periculozitate, momentul în care se<br />

opresc .<br />

1.1. MOTIVAŢIA COMPORTAMENTULUI <strong>DE</strong>VIANT CRIMINAL<br />

În decursul timpului, teoriile explicative privind devianţa comportamentală au pus accentul fie pe subiectul care<br />

declanşează şi precipită actul, fie pe situaţia ce formulează conduita unei persoane. S-au constituit astfel doctrine subiective,<br />

care, negând rolul factorilor obiectivi în geneza devianţei, au biologizat sau psihologizat infracţiunea, fie doctrine obiectiviste,<br />

care, negând rolul factorilor subiectivi, au neglijat, de fapt, rolul reeducării infractorului. Între aceste teorii polare s-au plasat<br />

concepţiile dialectice care au interpretat devianţa ca o interacţiune a personalităţii subiectului cu mediul său de existenţă.<br />

Orice societate are o serie de norme scrise sau nescrise prin intermediul cărora poate aprecia dacă o anumită conduită<br />

sau un anumit act este adecvat sau nu, se înscrie sau nu în modelul cultural prescris pentru toţi membrii ei. Aceste norme<br />

stabilesc modalitatile de sancţiune pentru toate conduitele sau actele care nu corespund aşteptărilor societăţii. Daca am defini<br />

toate aceste conduite ori acte ca abateri de la normele de orice fel am putea afirma că orice societate se confruntă în cursul<br />

dezvoltării ei, cu manifestari de devianţă.<br />

Comportamentul deviant este un comportament "atipic" care se îndepărtează de la poziţia standard şi transgresează<br />

normele şi valorile acceptate şi recunoscute în cadrul unui sistem social. Diagnosticarea comportamentului deviant depinde de<br />

natura normelor sociale, de gradul de toleranţă al societăţii respective şi de pericolul actual sau potenţial pe care îl prezintă<br />

devianţa faţă de stabilitatea vieţii social.<br />

"Devianţa desemnează nonconformitatea, încălcarea normelor şi regulilor sociale. Aceasta are o sferă mult mai largă<br />

decât criminalitatea, infracţionalitatea sau delincvenţa, denumită şi "devianţă penală", deoarece include nu doar încălcările legii<br />

penale ci toate deviaţiile de la comportamentul socialmente acceptat şi dezirabil". Radulescu, 1994.<br />

1.1.1. PSIHOLOGIA COMPORTAMENTULUI <strong>DE</strong>VIANT CRIMINAL<br />

Comportamentul deviant, ca orice comportament uman rezultă din subiectivarea condiţiilor primare ale realităţii.<br />

Tocmai acest proces interactiv de subiectivare a realităţii intereseaza în procesul de raportare a individului uman la<br />

infracţiune, respectiv la omorul cu mobil sexual , specific criminalilor în serie. Relaţiile de influenţă reciprocă a laturii<br />

biopsihologice cu cea socială în comportamentul aberant relevă faptul că acesta apare în manifestările sociale ca o problemă<br />

psihologică pusă de o situaţie socială, explicând astfel diversitatea reacţiilor umane în raport cu o situaţie dat.<br />

Într-un concept cibernetic, comportamentul are o verigă aferentă, ce implică acumularea informaţiei, stocarea ei în<br />

memorie şi constituirea modelelor de referinţă bazate pe cunoaştere şi motivaţii –input- şi o verigă aferentă, ce implică<br />

alegerea, predicţia şi reglarea comportamentului în raport de situaţie, mai precis, corectarea sa actuală sau anticipată cu ajutorul<br />

conexiunii inverse-output. Evident că perturbarea uneia sau ambelor verigi generează tulburări de comportament.<br />

O serie de autori înţeleg prin personalitate o entitate construct, funcţional dinamic şi inteligent adaptativ, care se<br />

dezvoltă prin maturizare bio-neurologică, prin interiorizarea experienţei, prin relaţiile interumane, culturale, afective şi sociale,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!