REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Pe autovehicul a fost identificată o singură urma dinamică de ştergere, în partea frontală, în zona emblemei.
Coroborându-se această urmă cu analiza urmelor lăsate pe corpul victimei, s-a putut stabili vinovaţia învinuitului, întrucat
din raportul de autopsie a rezultat că “întregul tablou lezional traumatic atestă heteropropulsia victimei şi proiectarea
acesteia, fiind exclusă producerea traumatismului cranio-cerebral tanato-generator prin simpla cădere de pe bicicletă,
întrucât leziunile traumatice constatate implică o energie cinetică mare şi un mecanism complex de producere”. Învinuitul a
fost trimis în judecată.
Un alt exemplu este un accident rutier produs în municipiul Buzău, sodalt cu vătămarea corporală gravă a victimei,
al carui autor a părăsit locul accidentului. A fost selectat acest exemplu întrucât, deşi victima nu a decedat, datorită şocului
traumatic nu şi-a putut aminti împrejurările în care s-a produs accidentul şi nu au existat martori oculari.
Victima se deplasa pe bicicletă pe strada Unirii Nord, circulând pe carosabil, la o distanţă de aproximativ un metru
de bordură. Bicicleta sa a fost acroşată cu partea dreaptă faţă a autotrenului condus de învinuit, apoi bicicleta şi victima au
fost călcate de roţile autovehiculului.
În condiţiile în care victima nu şi-a putut aminti nimic despre accident, iar şoferul a părăsit locul faptei, locul
impactului a putut fi stabilit prin raportare la o pată de lichid brun roşcat în lungime de 2 m şi o urmă de destratificare a
asfaltului identificată în urma cercetării la faţa locului.
Dovada implicării autovehicului condus de învinuit în accident, dupa identificarea acestuia, s-a putut face în baza
urmelor localizate pe autoren: urme de ştergere lângă proiector, pe bara metalică faţă şi pe apărătoarea dreaptă faţă, urme de
frecare pe masca dreapta faţă cu depunere de culoare albastră (culoarea bicicletei victimei) şi pe anvelopa dreapta, precum
şi urme dinamice de frecare pe rezervor.
Prin urmare, în lipsa oricăror declaraţii cu privire la modalitatea de producere a accidentului, în baza urmelor
identificate la faţa locului, s-a putut stabili cu certitudine faptul că, în timpul efectuării unui viraj pe strada Unirii Nord,
autotrenul condus de învinuit a şters întâi bordura, apoi a acroşat biciclistul, care a fost strivit. Învinuitul a fost trimis în
judecată pentru infracţiunile de vătămare corporală gravă din culpă şi părăsirea locului accidentului.
ASPECTE GENERALE
PRIVIND URMELE MATERIE ŞI MODALITĂŢI DE FORMARE
Aurelian IANA
Tema prezentei consfătuiri a fost aleasă în consideraţia importanţei mijloacelor materiale de probă la
soluţionarea cauzelor penale în general şi în special a cauzelor privind infracţiunile împotriva vieţii.
În conformitate cu disp. art. 64 din C.p.p., mijloacele de probă sunt stabilite limitativ. Sunt enumerate ca
mijloace de probă:
- declaraţiile învinuitului sau inculpatului;
- declaraţiile părţii vătămate;
- declaraţiile părţii civile;
- declaraţiile părţii responsabile civilmente;
- declaraţiile martorilor;
- înscrisurile;
- înregistrarile audio şi video;
- fotografiile;
Mijloacele materiale de probă
- constatările tehnico-ştiinţifice;