REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

O CAUZĂ NEOBIŞNUITĂ A PRODUCERII UNUI ACCIDENT DE CIRCULAŢIE
STABILITĂ PRIN EXPERTIZĂ FIZICO-CHIMICĂ
Cms. dr.ing.chim. Emilian COSTACHE
Scms. drd.ing.chim. Elena GALAN
I.G.P.R. - Institutul de Criminalistică
Serviciul Expertize Fizico-Chimice
Rezumat
Cercetarea la faţa locului în cazul unui accident grav de circulaţie a condus la recoltarea unei mici
cantităţi din lichidul de frână rămas. Analizele fizico-chimice efectuate au relevat faptul că acesta era constituit
dintr-un amestec de apă şi alcool etilic (ţuică).
Abstract
Crime scene investigation in the case of a road accident led to the collection of a small quantity of the
remained brake-liquid. Physico-chemical analyses revealed that this was made up of a mixture of water and ethylic
alcohol ("eau de vie").
Importanţa cercetării la faţa locului a fost, de multe ori, subliniată de diverşi autori de tratate de
criminalistică. Cercetarea la faţa locului este o activitate de bază, care contribuie la aflarea adevărului, putând lămuri
faptele şi împrejurările în care acestea s-au produs.
Accidentele de circulaţie sunt evenimente care se produc ca urmare a încălcării normelor privind circulaţia
pe drumurile publice. În urma acestora, se desfăşoară o activitate de cercetare a locului accidentului care nu este
deloc uşoară. Printre activităţile ce trebuie desfăşurate de către membrii echipei de cercetare la faţa locului, un loc
important îl ocupă şi verificarea stării tehnice a autovehiculelor implicate în accident. Se recomandă ca această
activitate să fie desfăşurată de sau sub conducerea unui specialist – ingineri sau tehnicieni auto. Vor fi urmărite
aspecte precum starea tehnică a sistemelor de frânare, de direcţie şi iluminare-semnalizare, de blocare a uşilor, de
rulare, indicaţiile aparaturii de bord, etc. Aceste aspecte au stat şi la baza cercetării accidentului prezentat în
continuare.
În anul 2004, în judeţul Argeş, a avut loc un accident de circulaţie soldat cu decesul a trei persoane, dar nu şi
a şoferului care l-a provocat. Accidentul a fost unul mai deosebit, datorită cauzei care a condus la scăparea
autoturismului de sub control. În urma verificării acestuia, echipa de cercetare a procedat la apăsarea pedalei de
frână, constatându-se că aceasta se mişcă liber, fără a opune rezistenţa specifică. Maneta schimbătorului de viteze se
afla în treapta a treia, iar în rezervorul pompei de frână a fost găsit lichid doar pe fundul vasului. Lichidul prezenta
miros specific de ţuică, iar echipa de cercetare a reuşit să recolteze o cantitate de circa 4 mililitri care a fost înaintată
pentru expertiză Serviciului Expertize Fizico-Chimice din Institutul de Criminalistică.
Analizele de laborator au demarat prin măsurarea şi cântărirea lichidului în cauză. Acesta a avut un volum
de 4,3 ml, a cântărit 4,2 grame, prezenta o vâscozitate scăzută, asemănătoare apei, şi un miros specific de ţuică.
Lichidul a fost analizat prin spectrometrie de absorbţie în infraroşu pe un aparat FTIR tip Paragon 1000, în
domeniul 4000-400 cm -1 , rezoluţie 4 cm -1 . Spectrul IR obţinut a indicat un amestec de apă şi alcool etilic (etanol). În
spectru nu s-a observat prezenţa benzilor de absorbţie specifice lichidului de frână. Din densitatea lichidului (0,976
g/ml) a rezultat o concentraţie de circa 11 % alcool etilic în probă.
Pentru a confirma prezenţa alcoolului etilic, lichidul a fost analizat prin gazcromatografie cuplată cu
spectrometrie de masă, în următoarele condiţii de lucru:
- coloană capilară VF-1ms, lung. = 30 m, diam. int. = 0,32 mm;
- temperatura coloanei = 30°C (20 min.) - 150°C (5°C/min.);
- temperatura injectorului = 150 o C;
- temperatura de transfer = 250 o C;
- domeniu de scanare = 30-450 u.a.m., timp de scanare = 0,9 sec.
Din studiul datelor obţinute s-a constatat că din lichid s-a separat un compus majoritar având timpul de
retenţie şi spectrul de masă caracteristice alcoolului etilic.