[download]13,2 Mb - Eco - Tiras

efectuat în baza următorilor indicatori sanitro-chimici:reziduul sec, conţinutul de nitraţi, duritatea totală şiEscherihia coli ca indicator sanitaro-microbiologic. Însursele centrale de profunzime (fântâni arteziene) estemonitorizată cantitatea de reziduul sec, conţinutul denitraţi şi fluor. Pe parcursul anului 2007 au fost examinate57% sursele centrale de profunzime şi 15,4% fântâni, în2008 – respectiv 53,6 % şi 15,3 % din numărul surselor dealimentare cu apă a populaţie, existente în ţară. Incidenţaexaminării surselor nu diferă esenţial în dependenţă deregiunea de dezvoltare (despre clasificarea lor trebuie devorbit în partea introductivă a raportului).În procesul de cercetare s-a stabilit, că în a. 2007 n-au corespuns cerinţelor sanitaro-epidemiologice 55,4%surse de profunzime şi în a. 2008 – 57,2 % surse. Conformregiunilor de dezvoltare cota parte majoră a surselornecorespunzătoare se înregistrează în UTA Găgăuzia(75,0 % în 2007; 79,3 % în 2008) şi regiunea de nord(69,8 % în 2008), iar cea mai mică cotă în mun. Chişinău(14,7 şi 13,8 %). Distribuirea surselor de profunzimenecorespunzătoare în plan georgafic poate fi urmărită înfigura 1.Deosebit de importantă este aprovizionareadecentralizată cu apă a populaţiei, aşa cum cca. 90%populaţie din localităţile rurale utilizează fântânile casurse de alimentaţie cu apă. Însă, la acest capitol situaţiaeste mai gravă, în comparaţie cu sursele centrale deprofunzime. 76,5 % surse nu corespund cerinţelorsanitaro-epidemiologice (în 2007), această cotă scadecătre anul 2008 până la 66,7 %. Cea mai mare cotă partea surselor în care apa nu corespunde cerinţelor igienices-a înregistrat în mun. Chişinău (100 % surse în a. 2007)şi UTA Găgăuzia (97,1 % în a. 2007 şi 95,2 % surse în2008). În figura 2 poate fi urmărită distribuirea fântânilorapa cărora nu corespunde cerinţelor igienice în vigoare.În 14,5 % (în a. 2007) şi 10,5 % (în a. 2008) sursede profunzime, apa nu corespunde cerinţelor sanitaroigienicedupă reziduului sec. Cota parte maximă a surselornecorespunzătoare s-a înregistrat în regiunea de nord aţării, constituind 24,6 % în a. 2007, care scade esenţial îna. 2008 până la 14,8 %, în acelaşi timp continuând să seplaseze pe primul loc. Cele mai puţine surse cu depăşiriale valorilor după reziduul sec s-au înregistrat în UTAGăgăuzia, în a. 2007 – 9,1 %, în a. 2008 – 7,3 % şi înregiunea de centru – 9,9 % în a. 2007.Investigaţiile de laborator a apei din sursele localeindică un grad sporit de mineralizare a 36,7 % (în a.2007) şi 36,2 % (în a. 2008) surse, după reziduului sec,ce se confirmă şi prin nivelul sporit al durităţii totală a apei– 68,0 % şi 56,8 % surse locale, respectiv în a. 2007 şi2008. Cea mai afectată regiune a fost UTA Găgăuzia, cu90,5% surse după conţinutul de reziduu sec în a. 2007 şi85,9 % după duritatea generală, şi 71,8 % în a. 2008 dupăconţinutul de reziduu sec. În a. 2008 după duritatea totalăa prevalat cu cele mai multe surse regiunea de centru,înregistrând 74 %. Apa din sursele examinate în regiuneade nord este cel mai puţin afectată după conţinutulreziduului sec (25,7 % în a. 2007 şi 30,5 % în a. 2008).Cea mai mică pondere a surselor cu duritate totală sporităs-a înregistrat în regiunea de centru în a. 2007 (42 %) şiîn mun. Chişinău, în a. 2008 (51 %).Mineralizarea excesivă a apei constituie un factorde risc în apariţia litiazei urinare, poate influenţahomeostaza.Conţinutul nitraţilor este proporţional cu poluareasolului cu compuşii neorganici şi organici ai azotului, careafectează mai mult sursele locale de aprovizionare auapă potabilă. Din acest motiv, ponderea surselor locale cuconţinutul de nitraţi sporit prevalează asupra surselor deprofunzime. Astfel, ponderea surselor locale cu depăşiride CMA la conţinutul de nitraţi înregistrată în a. 2007 aconstituit 82,4 %, iar în 2008 – 81,9 %. Concentraţii maride nitraţi se întâlnesc practic în toate teritoriile. În a. 2007cea mai mare cotă parte a probelor cu depăşire de CMA s-aînregistrat în regiunea de nord (87,4 % surse), iar în 2008– în UTA Găgăuzia – 88,9 % surse necorespunzătoaredupă conţinutul de nitraţi.Conţinutul nitraţilor în sursele de profunzime adepăşit valorile admisibile în 4,8 % (a. 2007) şi 5,2 % (a.2008). Conform regiunilor economico-geografice cel maiFig. 1: Distribuirea surselor de profunzime necorespunzătoarecerinţelor igienice în plan georgaficFig. 2: Distribuirea fântânilor apa cărora nu corespunde cerinţelorigienice, în plan georgafic— 124 —