[download]13,2 Mb - Eco - Tiras

Materiale şi metodeConform Planului de lucru şi Programului de activitateal sistemului de monitoring al apelor de suprafaţă, în anul2009 s-au efectuat observaţii sistematice asupra niveluluide poluare a apelor de suprafaţă incluzînd 6 grupe deelemente hidrobiologice de calitate: bacterioplancton,fitoplancton, zooplancton, perifiton, macrozoobentos şimacrofite. Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă a fostefectuată conform standardelor europene.Prelevarea probelor a fost efectuată în decursulîntregului an în punctele sistematice de observaţiiasupra stării de calitate a apelor de suprafaţa pe teritoriulRepublicii Moldova, care aparţin categoriei a III-a şi aIV-a. Categoria punctelor şi amplasarea lor s-a stabilitîn regulamentul coaptării complexului factorilor expuşiîn p.p. 1.2-1.5 GOST 17.13.07-82. În aceste cazuri afost luată în consideraţie imporanţa obiectelor acvatice,calitatea apei, nivelul apei şi alţi factori importanţi pentrueconomia naţională.Rezultate şi discuţiiDin cauza că un volum tot mai mare de ape rezidualeneepurate sau epurate parţial se deversează în rîupoluarea apei fl. Nistru devine o problemă din ce în maiacută. Astfel se prelevează probe de apă pentru a analizadinamica calităţii apei rîului în spaţiu şi în timp. Din punctde vedere al elementelor hidrobiologice starea ecologicăa fluviului Nistru este caracterizată prin:Bacterioplancton. În fl. Nistru componenţa cantitativăa bacterioplanctonului s-a încadrat în limitele 0,11-1,07 mln.cel./ml, indicînd calitatea apei de la curată lamoderat poluată; pe cînd numărul bacteriilor saprofites-a schimbat în limitele 2,0 – 17,0 mii cel./ml., ce atestăcalitatea apei de la curată pînă la degradată. Valoareamaximă a acestor indici a fost depistată în luna mai, înaval de or. Soroca. Raportul minimal al cantităţii totale amicroflorei către numărul de saprofite (a: b=61,91) s-aobservat în luna octombrie în aval de gura r.Răut. Rîula fost mai puţin poluat vara (clasa II în lunile iunie – iuliepe toate secţiunile), iar apa rîului a fost supusă uneipoluări mai intense (clasa III-IV) în martie în amonte demun. Bender, în mai – în amonte şi în aval de or. Soroca,în octombrie – în aproprierea or. Dubăsari şi s. GuraBоcului. Din toate sectoarele cercetate ale fl.Nistru celmai curat ecologic sector a fost în aval de s. Olăneşti (înmedie clasa II), sectoarele celelalte fiind moderat poluate(clasa III). În medie pe an cantitatea totală a bacteriilora alcătuit 0,46 mln.cel/ml (clasa I de poluare), numărulbacteriilor saprofite – 6,2 mii cel./ml (clasa III de poluare).În comparaţie cu anul trecut în rîu a scăzut nesemnificativconţinutul microorganismelor şi substanţelor organice,dar calitatea apei în medie pe an a fl. Nistru a rămas lanivelul clasei a III-a – apa „moderat poluată”.Fitoplancton. Evaluarea calităţii apei prin intermediulflorei algologice a fluviului Nistru în anul 2009 a fostinvestigată în 9 secţiuni prin recoltarea şi analiza a29 mostre de apă de fitoplancton. În componenţacomunităţilor formate în urma factorilor de mediu au fostdepistaţi reprezentanţii tuturor grupelor de bază de alge.Din algele cianofite a fost gasit un număr semnificatival betamezosaprobului Aphanizomenon flos-aquae.Ca şi în anii precedenţi printre algele diatomee aupredominat organisme cu un spectru larg al saprobităţii.Aici au fost prezenţi oligobetamezosaprobii Cymbellatumida, Synedra actinastroides, Fragilaria crotonensis,betamezosaprobii g. Synedra, Cocconeis pediculus,Diatoma vulgare, betaalfamezosaprobul Cymatopleurasolea şi alfamezosaprobii Navicula rhynchocephala şiNitzschia tryblionella. Din algele euglenofite, în anulacesta a predominat numai betamezosaprobul Euglenaacus. Printre algele verzi predomină betamezosaprobiig.Scenedesmus, Ankistrodesmus acicularis şi Pediastrumduplex. Diversitatea speciilor a oscilat de la 6 pînă la 16taxoni în probă. Numărul total maximal al fitoplanctonului(5,38 mii cel./ml) şi maxima biomasei totale (18,981mg/l)au fost depistate în cursul superior al rîului în secţiuneaîn aval de or.Soroca în proba recoltată primăvara, cînd96,3 % din numărul total revenea algelor diatomee, careindică un nivel moderat de încărcătură organică. Indicelesaprobic a variat de la 1,68 pînă la 2,37, iar media lui peîntreaga perioadă investigată a alcătuit 1,86, ce denotăo calitate a apei „moderat poluată”, care s-a menţinutla nivelul anului 2008 şi se apreciază cu clasa a III-a decalitate.Zooplancton. Fauna zooplanctonică a fluviului Nistrua fost cercetată la 9 secţiuni de colectare a probelor şi econstituită din 20 specii, ce aparţin la 4 grupe taxonomice:Rotifere, Cladocere, Copepode şi Harpacticide.Diversitatea speciilor în probă a variat de la 2 la 6 taxoane.Valoarea maximă a speciilor în probă a fost determinatîn luna iulie la sectorul in aval de or.Camenca si in avalde or.Dubăsari-la confluienta cu r.Raut. Rolul dominantle aparţine genurilor Brachionus, Eucyclops, Cyclops,Eudiaptomus şi în toate probele există forme naupliale ladiferite etape de dezvoltare. Numărul total al organismelora fost suficient de mare şi a variat între 1,0 mii ex/m 3 şi 6,5mii ex/m 3 . Valoarea maximă a fost depistată în luna iulieîn mostra sectorului din aval de or. Dubasari. Biomasatotală a organismelor a variat între 0,3 mg/m 3 şi 122,0mg/m 3 ,condiţionînd dezvoltarea optimă a organizmelor.Valoarea maximă a fost calculată în luna iulie la staţia dinamonte a or.Dubasari – bazinul Dubasari.Indicele saprobiologic a oscilat între 1,33 şi 2,63.Valoarea maximă a indicelui saprobiologic 2,63 a fostcalculat în luna iunie în probele prelevate în secţiuniledin amonte al or.Soroca. Această valoare corespundeclasei a IV-a de calitate, ce indică o depreciere calitativăîn această secţiune. Conform gradului de poluare, cea fost evaluat în baza indicilor saprobiologici a diferitorcomunităţi de hidrobionţi în medie a constituit 1,85,calitatea apei ecosistemelor investigate corespundeclasei a III-a «moderat poluată» ca şi în anul 2008.Perifiton. Probele perifitonice din rîul Nistru au fostcolectate conform metodologiei de pe substraturi naturale.În componenţa lor au fost identificaţi reprezentanţi dindiferite grupuri sistematice. Diversitatea speciilor a fostdestul de variată de la 12 pînă la 50 taxoni. Cel mai micnumăr de specii a fost înregistrat în luna octombrie însecţiunea din orăşelul Dubăsari mai jos de gura r.Răut, iarnumărul maximal de specii a fost determinat în secţiuneaîn amonte de oraşul Soroca deasemenea în lunaoctombrie. În componenţa speciilor dominante se atestărolul de bază al algelor diatomee din care fac parte speciileoligobetamezosaprobe: Fragillaria capucina, Cymbellatumida, C. ventricosa, Nitzschia dissipata, Navicula radiosa;betamezosaprobe – Surirella biseriata, Diatoma vulgare,Synedra ulna, S.acus, Cocconeis pediculus, Gomphonemaconstrictum, Rhoicosphenia curvata, Melosiravarians, Nitzschia sygmoidea; betaalfamezosaprobe– Cymatopleura solea, alfamezosaprobe – Navicula— 61 —