[download]13,2 Mb - Eco - Tiras

Calitatea apei r. Nistru conform grupelor de elemente hidrobiologice pentru anul 2009rhynchocephala, N.cryptocephala, Nitzschia acicularis,xenoalfamezosaprobe: Amphora ovalis, Gomphonemaolivaceum. Printre dominanţii algelor cianofite au primitfrecvenţă înaltă algele speciei alfamezosaprobe Oscillatoriatenuis, care reprezintă indicatori de nivel saprobiccritic. În unele probe au predominat şi algele clorofitebetamezosaprobe Cladophora fracta. Algele euglenofiteau fost оntilnite оn unele probe dar numarul lor are valoaremică. Indicele saprobic a oscilat în limitele 1,93-2,03, iarvaloarea lui medie pe tot cursul rîului conform datelorgeneralizate a alcătuit 1,98 plasînd calitatea apei la clasa aIII-a de calitate –“ moderat poluată” ca şi în anul 2008.Zoobentos. Zoobentosul din fl. Nistru este compusdin grupele de bază ale nevertebratelor acvatice:oligochete, chironomide, moluste (Myxas glutinosa,Theodoxus danubialis, Dreissena polymorpha, Lymnaeastagnalis, Lythoglyphus naticoides, Theodoxus fluviatilis,Physella acuta), crustacee (Pontogammarus robustoides,Lymnomysis benedeni, Paramysis lacustris, Asselusaquaticus), hirudinee (Helobdella stagnalis), nematode,ceea ce a caracterizat în anii precedenţi a perioadei devegetaţie prin diverse specii, de la 1 pina la 9 taxoaneîn probă. Luna octombrie a fost caracterizată de numarulmaximal total al organismelor, ce (care) a atins 1560ex/m 2 datorită chironomidelor, ce au constituit o valoareconsiderabilă din numărul total al organismelor. Înluna octombrie, a fost calculata biomasa maximală achironomidelor în final obţinînd 139.6 g/m 2. În rezultatulcercetărilor efectuate, s-a constatat calitatea apei înmedie pe rîu ce corespunde clasei a III-a, ceea ce denotăcă apa este „moderat-poluată”.ConcluziiDin punct de vedere a bacterioplanctonului cel maicurat ecologic sector a fost în aval de satul Olăneşti (clasaII), celelalte sectoare fiind moderat poluate (clasa III). Încomparaţie cu anul 2008 în rîu s-a redus nesemnificativconţinutul de microorganisme şi a substanţelor organice.Evaluînd calitaea apei rîului Nistru prin intermediulfitoplanctonului putem concluziona că numărul totalmaximal al fitoplanctonului şi maxima biomasei totaleau fost depistate în cursul superior al rîului în secţiuneaîn aval de or. Soroca, în proba prelevată primăvara, iarcalitatea apei fiind la fel „moderat poluată”.Fauna zooplanctonică de asemenea indică calitateaapei fluviului Nistru, „moderat poluată”, valoarea maximăfiind calculată în luna iulie la staţia din amonte a oraşuluiDubăsari – bazinul Dubăsari.În probele perifitonice cel mai mic număr de specii s-aînregistrat în secţiunea din orăşelul Dubăsari mai jos degura r. Răut, în luna octombrie, pe cînd numărul maximalde specii a fost determinat în secţiunea în amonte deoraşul Soroca, de asemenea în luna octombrie. Conformprobelor perifitonice calitatea apei fl. Nistru se plasează laclasa a III –a de calitate, „moderat poluată”.În rezultatul cercetării zoobentosului din fl. Nistru s-aconstatat că numărul maximal total al organismelor a fostdeterminat în luna octombrie. Conform acestui elementhidrobiologic calitatea apei în medie pe rîu corespundeclasei a III-a, ceea ce denotă că apa este „moderatpoluată”.În funcţie de colectarea mostrelor s-a evidenţiat odiversitate algofloristică cu un spectru larg al saprobităţii.În cursul superior este determinat un număr mai marede specii sensibile la poluare, cu creşterea număruluide specii tolerante în cursurile de apă unde deverseazărîurile mici cum sunt rîurile Bîc, Răut, Botna şi în aval deoraşele mari, care produc o cantitate ridicată de apă uzatăprovenită de la diferite surse de poluare, ce ajunge în rîufără să fie epurată sau epurată suficient. De asemenease observă o creştere a numărului de oligochetelor înbentos în aceleaşi secţiuni. În zooplancton se observă— 62 —