[download]13,2 Mb - Eco - Tiras

RÂURILE MICI CU ŞANSE MARIDE A FI MAI VII ŞI MAI CURATERezultatele proiectul “Democratizarea administrăriibazinului fluviului Nistru pentru râul Cubolta”O. RotariACT Ormax – Secretariatul tehnic al Consiliului de Bazin hidrografic Cubolta,E-mail: ormax@mail.ruMarea majoritate a râurilor mici din R. Moldova,care fac parte din bazinul fluviului Nistru, suferă mult dincauza factorului antropogen. Conţinutul ridicat de nitraţi,nitriţi, cloriţi, fluoruri, metale grele şi alte substanţe nocivedepistate în râurile mici şi implicit în fântâni şi izvoare,influenţează negativ asupra biodiversităţii şi stării sănătăţiipopulaţiei, mai ales a celei din zona rurală. Numeroaselemaladii precum dizenteria, salmoneloza, bolile diareiceacute, hepatita virală, holera, tuberculoza ş.a., suntcauzate de calitatea proastă a resurselor acvatice dinacest bazin hidrografic.Rezultatele probelor de apă luate din afluenţiiNistrului, denotă că poluarea apei cu substanţe organicebiochimice greu degradabile prevalează asupra celei cusubstanţe uşor degradabile, condiţionând o capacitatemică de autoepurare a apelor. Cantităţi relativ maride nitraţi se constată în apele râurilor Ciuhur, Căinari,Cubolta. Râuleţele murdare se scurg în râul Răut, poluândapele acestuia şi apoi din Răut se scurg în fluviul Nistru. Înurma acestor şi a altor factori indicele de poluare a râuluiRăut capătă valori supra normale – de la 3,6 până la 17,2– pe porţiunea dintre oraşele Donduşeni şi Orhei, cauzafiind evacuările neorganizate ale apelor uzate din acestelocalităţi, cât şi din afluenţii acestuia. Calitatea apei dinrâul Bâc întrece orice limite admisibile, fiind extrem depoluată în aval de municipiul Chişinău. Din păcate, întrosituaţie asemănătoare se află mai toate râuleţele dinRepublica Moldova.Pentru a reabilita şi a proteja un asemenea râu, careeste foarte poluat, este nevoie de o abordare specială,care implică în sine o participare şi colaborare comunăîntre mai multe instituţii şi structuri.Metodele şi mecanismele învechite ce ţin deprotecţia râurilor mici la moment nu au şanse mari de aaduce rezultate îmbucurătoare. Un model de protecţie şiconservare al resurselor acvatice poate servi proiectul“Democratizarea administrării fluviului Nistru”. În acestproiect au fost folosite cele mai adecvate metode şimecanisme pentru protecţia şi conservarea râurilor dinbazinul fluviului Nistru. Şi anume accentul a fost puspe mecanismul cheie, care se numeşte ManagementulIntegrat al resurselor acvatice.Rezultate îmbucurătoare au fost obţinute în bazinulrâului Cubolta. Şi anume în acest bazin hidrografic s-areuşit să se stabilească un management integrat şi foarteadecvat la moment pentru protecţia resurselor acvatice.Lucrările de reabilitare ce ţin de râurile din bazinulfluviului Nistru au început cu planificarea activităţilorpentru iniţierea unei campanii ample de reabilitare pe râulCubolta.Activităţile de ameliorare pentru bazinul râuluiCubolta au fost elaborate şi administrate de ACT Ormaxîn colaborare cu ONG – urile şi APL - urile locale, toatefiind coordonate cu AEI Eco-Tiras. La început de proiects-a efectuat un monitoring privind situaţia ecologicădin bazinul râului Cubolta. În urma acestui monitoringecologic s-a depistat porţiunile de pe râu, care sunt maimult afectate. Aşa localităţi ca Maramonovca, Mîndîc,Şuri, Chetrosu raionul Drochia s-au depistat a fi cacomunităţi cu un impact major de poluare asupra bazinuluihidrografic Cubolta.În toate aceste localităţi care au fost incluse înproiect, s-au creat grupuri de lucru compuse din populaţiabăştinaşă. Grupurile de lucru au fost instruite în domeniile:elaborare şi planificare a acţiunilor ecologice, campaniide informare şi educaţie, lucrul în echipe, managementulintegrat al resurselor acvatice şi altele. În urma iniţieriiproceselor de lansare a proiectului “Democratizareaadministrării fluviului Nistru”, a fost informat publicullarg din cinci comunităţi care sunt amplasate în bazinulacestui râu. Această stare a condiţionat o colaborarefructuoasă între grupurile de lucru, APL, instituţiile deînvăţământ, cât şi participarea populaţii la activităţile desalubrizare pentru râul Cubolta. În comun s-a efectuatlucrări de salubrizare, care au stabilit un impact pozitivasupra biodiversităţii din bazinul hidrografic Cubolta. Încomun cu APL, gimnaziile, liceele din aceste localităţi,grupurile de lucru au lichidat unele dintre cele mai marifocare de gunoişti neautorizate de pe malurile râuluiCubolta. În localităţile Maramonovca şi Şuri în locurileunde au fost lichidate depozitele neautorizate de deşeuriau fost plantate fâşii de protecţie. Responsabili deprotecţia acestor zone, fiind populaţia băştinaşă, întărităprintr-o decizie, care a fost adoptată la Consiliile Localeale acestor comunităţi.În cadrul activităţilor de salubrizare, a fost publictestată calitatea apei din fântânile de mină din mai multelocalităţi ale bazinului hidrografic Cubolta. La acesteactivităţi au participat 4200 persoane, care s-au exprimatinteresul în ce priveşte schimbarea comportamentului înpartea pozitivă faţă de resursele acvatice şi naturale dinbazinul hidrografic dat.Pentru gimnaziile şi liceele din localităţile care aufost implicate în acest proiect, s-a elaborat un programde educaţie ecologică şi anume tinerii participă regulatla monitoring biologic în bazinul râului Cubolta. Testândresursele acvatice în baza parametrilor fizico-geografici,chimici şi biologici, tinerii şi elevii instituţiilor de învăţământse informează, se educă şi acţionează cu activităţide salubrizare. Aşa model de activitate s-a stabilit înlocalităţile Chetrosu, Şuri şi Maramonovca, punând labază crearea unui grup ecologic de tineret “Cubolta.Info”,în care activează ecologiştii din mai multe localităţi dinbazinul hidrografic Cubolta.Un alt punct pozitiv, a fost organizarea primului festivalecologic “Râului Cubolta Apă Vie”, care a avut drept scopde a sesiza opinia publică asupra problemelor ecologicece ţin de protecţia şi conservarea resurselor acvaticedin bazinul hidrografic Cubolta. Primul festival ecologicpentru protecţia bazinului hidrografic al râului Cubolta,a demarat la 1 noiembrie 2009, cu participarea ONG -urilor ecologice, APL, liceelor, gimnaziilor şi a populaţiei— 174 —