citeste aici revista hyperion! - Stiri Botosani

structuri care să poată asigura funcţionarea entităţii
problematice, ea insăși o entitate cu structură. Entitatea
problematică este exprimată prin întrebări, în ultimă
instanţă, iar răspunsurile se numesc găsituri sau
euresisuri. Structura euresisului este delimitată, cu lipsuri,
construind un sistem, individul. Ceea ce se caută
sunt structuri delimitate și completive in raport
cu structura problematică (cu lipsuri) de rezolvat, de
completat..
Structurile fiind combinaţii operaţionale orientate
(nuclee energetice), sunt metode iar cele care rezolvă,
fiinţează, sunt operaţional relaţionale se numesc proceduri.
Euresisul (găsitul) trebuie înţeles în contextul
rezolvatismului ca fiind pseudo-soluţia, răspunsul la
întrebare, existenţa subiectivizată, aparentă, ceea ce
agentul presupune că există. Euresisul se construiește,
obiectul (sau existenţa, soluţia), se anticipează, se
calculează, se deduce. Obiectul este soluţia problemei.
Euresisul este o entitate singulară și este construit, fiind
recursiv.
Lumea rezolvatorului este populată cu euresisuri.
Dacă soluţia, existenţa este rezolvarea, fiinţarea generată,
condiţionată de lipsă, indicând ceea ce trebuie să
fie, euresisul este și actiunea mentală condiţionată de
lipsa actuală, efectivă sau acţiunea efectivă condiţionată
de lipsa interioară sau, mai larg, posibilă. El este
ceea ce constată efectiv agentul Euresisul este „ceea ce
se izbește agentul”. Simetric, pentru euresisul interior.
Acesta este acţiunea efectivă condiţionată de lipsuri interioare.
Lipsurile exterioare generează acţiuni mentale
iar cele interioare- acţiuni efective, exterioare.. Să
folosim metoda proprie de filosofare care pretinde și
determinarea structural propoziţională și logic modală
a conceptelor, operarea cu ele și interpretarea filosofică
a rezultatelor calculelor logice efectuate. Din punctul
de vedere al rezolvatorului întrebările fundamentale
la care se răspunde sunt:„ce trebuie făcut?„și „ce să se
presupună?”. Ceea ce se caută sunt acţiuni cu anumite
metode și asupra anumitor domenii.
Rezolvatorul caută efectiv structuri rezolvative, metode,
posibile proceduri (concentraţii combinatorii
orientate si specifice) ce se manifestă în planul acţiunii
mentale sau al acţiunii efective asupra contextului
prin construcţii cu anumite particularităţi:elementele
metodei acţiunii mentale devin elemente ale scopului
(și orice scop este o însumare, o adunare la prezenţe)
acţiunii efective și acelea ale metodei acţiunii efective
(inclusiv un ansamblu de reguli) devin elemente ale intenţiei
(scopului) acţiunii mentale (opiniei).
Cercetările personale au demonstrat că euresisul
este opinia condiţionată de scop, dacă este euresisul
exterior agentului ceea ce este același lucru cu intenţia
condiţionată de lipsă.
Este un motiv de ilaritate:găsitul este generarea intenţiei
de către lipsă chiar și din punctul de vedere al
rezolvatorului? Lumea rezolvatorului este populată cu
euresisuri, cu găsituri și nu cu obiecte sau daturi. Datul,
din anumite perspective, este o ipoteză, găsitul este o
pseudocertitudine. Pentru ce caută oamenii?Pentru a
se completa. Cu ce?Cu ceea ce le lipsește.
Caută ceea ce le lipsește și găsesc ceva care, presupun
ei, le completează prezenţele ceea ce inseamnă că
ei depistează, in interiorul lor, opinii, acţiuni mentale,
deoarece lipsurile exterioare declanșează căutări mentale
pentru a depista elemente ale acţiunii efective iar
lipsurile interioare generează acţiuni efective pentru a
le oferi ameliorarea stării interioare. Rezolvările interioare
se manifestă prin comportamente exterioare și
cele exterioare, prin comportamente interioare. Toate
sunt condiţionate de lipsuri, depistarea unor lipsuri generează
intenţia de a nu mai avea lipsuri iar determinarea
unor lipsuri interioare generează scopuri pentru
acţiuni efective de natură să completeze.
Ideea pe care vreau să o exprim este că tentativele
rezolutive sunt ele insele cu lipsuri si că ceea ce este
constatat ca lipsă exterioară generează efortul mental
pentru a stabili cum să fie eliminată și după ce s-a stabilit
cum, lipsa aceasta apare interior și cere completarea
prin acţiune care este o rezolvare, completare parţială.
aproximativă și cu lipsuri.
Euresisul, găsitul, este o expresie realizabilă, el numai
uneori rezolvă, este întâlnit sub diferite denumiri,
numai in anumite construcţii filosofice. O filosofie a
euresisului nu există, incă. Aceasta este prima.
Euresisul, in profunzimea sa, este și derivarea unei
comunicări din conjuncţia dintre anumite scopuri insumate
și metoda altuia decât rezolvatorul p aflat la un
nivel inferior de profunzime in raport cu inferenţele și
comunicarea.. Ea vrea să spună că se derivă soluţii din
scopuri și metode ale altora ceea ce sugerează aproximare.
Este de gândit. Euresisul este derivarea a două
rezolvări stricte și a două rezolvări aproximative din
metoda altuia decât rezolvatorul. Euresisul este o generare
ce depinde de altcineva decât cel in atenţie.
Dacă aprofundăm cercetarea putem continua ajungându-se
la patru rezolvări stricte și patru rezolvări
aproximative (acţiuni). Putem afirma: euresisul include
și elemente ale rezolvării stricte, ceea ce găsim este
și obiectiv, are o parte din soluţie însă nu numai. Rezolvăm
cu aproximaţie. Rezolvarea strictă este accesibilă
în domeniul acţiunii mentale, în cel al acţiunii efective
este numai aproximativă. Euresisul este o conjuncţie a
obiectivului (rezolvările stricte) cu subiectivul (rezolvările
aproximative). Din aceste perspective putem să
afirmăm că subiectivitatea profundă este indicată de
lipsurile structurale ale agentului iar aceea de suprafaţă
este delimitată de greșelile de moment ale agentului.
Euresisul este infinit in adâncime. El este o intersecţie
dintre ce este și ce trebuie să fie în dependenţă de
felul de a fi al altuia. Se poate specula. Aceasta deoarece
domeniul acţiunii mentale este acela al posibilului real
și aici se poate accesa și certitudinea;domeniul acţiunii
efective și actuale estre limitat și finit. In posibil se circumscrie
infinitul, in cel al acţiunii efective, exterioare.
numai finitul, numai problematicul, numai ceva ce
include lipsa..
Eseu HYPERION 171