citeste aici revista hyperion! - Stiri Botosani

More documents

Recommendations

Info

Coperta 1 - Corneliu DUMITRIU - Reuniune, ulei pe pânză, 80/90 cm, 2011 Coperta 4 - Corneliu DUMITRIU - Platani toamna, ulei pe pânză, 120/100 cm, 2010
EA A C C E N T Gellu DoRiAN Pentru o promovare mai bună a poeziei româneşti E Ediţia de anul acesta a Congresului Naţional de Poezie a fost ultima în acest format. După discuţiile avute în cele trei zile ale congresului, unele referitoare la temă – și cele de fapt care au contat! -, altele cu deviaţii electorale la adresa Uniunii Scriitorilor din România, menite să stîrnească doar valuri inutile – care de fapt nu au contat, dar care au mișcat degetele pe tastatura unor calculatoare cu blog-uri incubate și au atins orgolii rănite, vanităţii chiar și acolo unde speram că nu există așa ceva! -, am ajuns la concluzia, exprimată și de Dinu Flămând și Liviu Dumitriu, Doina Uricariu, Claudiu Komartin și alţii, că ar fi mult mai utilă o întîlnire de 3-4 zile între poeţii români și traducătorii nativi din alte ţări, care să găsească adevăratele căi de promovare a poeziei românești în străinătate. Pînă acum apelurile făcute, fi e către una sau mai multe instituţii ale statului, de la Președinţie, Guvern pînă la ministerele de resort și I.C.R., nu au adus nimic concret, ci doar reacţii oarecum justifi cative, cum, pe bună dreptate, poate, a făcut acum I.C.R-ul care, în unele întîlniri televizate și altele publicate în presa scrisă, a explicat oarecum mai transparent realizările și importanţa pe care o are în plan extern; ba mai mult decît atît a recepţionat mesajul nostru și a achiziţionat un număr important de cărţi din colecţia Poeţi Laureaţi ai Premiului Nasţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, cărţi care vor ajunge în bibliotecile institutelor din subordine din lume, ceea ce ar putea fi un pas important în cunoașterea poeziei românești contemporane. Însă de la aceste enunţuri statistice și pînă la argumentarea concretă a faptelor, cu efecte și în plan editorial internaţional, însemnînd tiraje, prezenţe în librării și în presa străină a scriitorilor români mai este destulă cale. Nimeni nu a contestat aceste realizări ale I.C.R.-ului, ci doar lipsa de vizibilitate și ecou ale acţiunilor pe care le întreprinde. Poate pe viitor, cu un alt fel de format, Congresul Naţional de Poezie va putea da o reală mînă de ajutor și va forţa deschiderea unor căi mult mai vizibile, aducînd în faţă nu numai o clientelă obedientă ci și alte valori care ar putea provoca un boom de imagine poeziei românești, care nu este cu nimic mai prejos decît restul poeziei ce se scrie în lume. În altă ordine de idei, chiar și așa, în acest format Congresul Naţional de Poezie, ajuns la a V-a ediţie, în pregătire (pe care o vom organiza peste doi ani, așa cum am spus, în alt format) și-a dovedit din plin utilitatea, prin interesul unui mare număr de poeţi, critici literari, editori, șefi de reviste, cît și al unui număr impresionant de iubitori și cititori de poezie care au luat parte la cele două recitaluri organizate în Parcul Eminescu din Botoșani și la Cetatea de Scaun a Sucevei, precum și la Tîrgul Cărţii de Poezie de la Botoșani. Chiar și reacţiile unor participanţi, deviate de la tema actualei ediţii, au dovedit că există o atenţie mărită asupra activităţii poetice de la noi din partea unor foruri, care, așa cum am spus la început, s-au arătat extrem de sensibile, deși nu în astfel de situaţii am fi vrut noi și astfel de mod ca acestea să se arate atente. Verva unora dintre poeţii noștri nu este întotdeauna benefi că, mai ales că, în afară de impulsivităţile dovedite pe blog-urile proprii, nu fac mare lucru în benefi ciul promovării poeziei. Există încă, din păcate, o astfel de „ardere revoluţionară incontinuă”, s-o numesc așa, cu fi til aprins din decembrie ’89, fără ca la capătul acestuia să existe și o încărcătură explozivă de mare efect, ci doar de focuri de artifi cii, care freamătă de grija altuia, fără să aducă, în loc, ceva mai bun sau mai efi cient. Ieșirea din această stare euforică, de fals altruism, de grijă mărită și stare de veghe permanentă ar putea solidariza mai bine obștea și ar conduce și spre o imagine mai bună a poetului român, imagine sufi cient de șifonată, nu numai în faţa cititorului, care, de cele mai multe ori, nu-și pune și problema ce a făcut, ce face și ce fel de om este autorul, ci și în faţa unor factori decidenţi care și-ar putea îndrepta atenţia mai efi cient asupra celor care aduc mare parte din contribuţie la identitatea culturii naţionale. Prin urmare, nu ar trebui să existe astfel de tabere, ci un interes comun, atunci cînd ai ales să exiști într-o breaslă care face eforturi, cît se poate, pentru a merge mai departe și a avea mereu un reper fără de care te-ai pierde sau ai fi obligat să lupţi de unul singur. O astfel de luptă reușește doar în mod excepţional. Or excepţiile la noi nici nu mai întăresc regula, ci fac ca degetul lumii să se îndrepte ameninţător spre tine. Accente HYPERION 1
Page 1: Eminescu in aeternum: pp 90-109 YPE
Page 5 and 6: I N V I T A T U L R E V I S T E I i
Page 7 and 8: supranumit-o agenții PR din perioa
Page 9 and 10: în scriitori și se comportă cu a
Page 11 and 12: toate luate la un loc. La Naum se
Page 13 and 14: lor, de care se lipesc gagicile și
Page 15 and 16: care l-am perceput ca fiind aproape
Page 17 and 18: A N C H E T E L E AR R AE E AV V AI
Page 19 and 20: se gândea pe sine într-un timp is
Page 21 and 22: Liviu PENDEFUNDA Crucea întrandafi
Page 23 and 24: Vasile TUDOR SONET către ALTEU Un
Page 25 and 26: Aleksandar STOICOVICI chihlimbar st
Page 27 and 28: Anatol GROSU nenica văzut prin och
Page 29 and 30: Octavian PERPELEA oraşul zace ca o
Page 31 and 32: Desen de Eden Ovidiu Luminiţa DASC
Page 33 and 34: și rochiile lanei îi vin ca turna
Page 35 and 36: ună aşa cum este, mici lucruri s-
Page 37 and 38: întreabă: „Afară? Unde?!”.
Page 39 and 40: din local era prea mare ca să aud
Page 41 and 42: cu mușchii încordaţi în efortul
Page 43 and 44: că umbrele începuseră să dispar
Page 45 and 46: S-a întors și se uita circumspect
Page 47 and 48: desprins brusc, rușinaţi și au p
Page 49 and 50: - Mai întâi, Mihaela, am o propun
Page 51 and 52: nu ai alte stări de indispoziţie,
Page 53 and 54:
oprit și la Mausoleul durat în pi
Page 55 and 56:
oșii pentru anii trecuţi, și flo
Page 57 and 58:
Maria care-i aștepta. Doar să-i s
Page 59 and 60:
Le era dor unul de altul, dar trebu
Page 61 and 62:
TITI: - (jenat): - Sunt disperat…
Page 63 and 64:
ACTRIŢA 1: - Din motive pe care bi
Page 65 and 66:
El ne făcu mai liberi și mai cu r
Page 67 and 68:
VEDIKIORU (iese din scenă pe unde
Page 69 and 70:
(Din culise apare Veteranul, înso
Page 71 and 72:
ACTOR 1: - Mi s-a făcut și mie de
Page 73 and 74:
CABINIERA: - De coada șoricelului
Page 75 and 76:
femeie alergând după ei, cu o fal
Page 77 and 78:
parcă în perpetuă evanescenţă,
Page 79 and 80:
instinctele fac legea, unde gelozia
Page 81 and 82:
drumul spre inimă. / în jurul meu
Page 83 and 84:
Vasile SPiRiDoN O AlTĂ ORÂNDUIAl
Page 85 and 86:
Ciprian VoloC „Mirarea de mine”
Page 87 and 88:
R E L E C T U R I R Radu VoiNESCU C
Page 89 and 90:
[Gellu Naum] poate fi considerat un
Page 91 and 92:
despre geneza sau tribulaţiile unu
Page 93 and 94:
tic [4] , ştiindu-se că romanticu
Page 95 and 96:
lună [47] , abstrage în ea atât
Page 97 and 98:
Smaranda PiNtilEi Iubirea - coordon
Page 99 and 100:
Ana-Elisabeta FloRESCU Ipoteşti -
Page 101 and 102:
„PORNI lUCEAFĂRUl...” lA A XXX
Page 103 and 104:
Alexandru STAN Vibraţii Sunt singu
Page 105 and 106:
Liniile unificatoare ale poeziei ge
Page 107 and 108:
Elena loGhiNoVSki O traducere poeti
Page 109 and 110:
Continuare din pagina 2 Congresul N
Page 111 and 112:
a făcut USR pentru promovarea poez
Page 113 and 114:
Civilizaţia creștină s-a constru
Page 115 and 116:
După această fantezie funestă, c
Page 117 and 118:
În ciuda corpului iluzoriu al lui
Page 119 and 120:
leo BUtNARU RESTABIlIREA PUNŢIlOR
Page 121 and 122:
sinucişi; oricum, atare supoziţii
Page 123 and 124:
vremi, ceea ce învederează, spre
Page 125 and 126:
Agăţaţi în iţele misterului Me
Page 127 and 128:
Inchiostro Se questo inchiostro È
Page 129 and 130:
oare o fugă până la casa în sti
Page 131 and 132:
Alberto GARCíA-TERESA Trebuie să
Page 133 and 134:
Antonio Pennacchi s-a născut la La
Page 135 and 136:
unde sunt încă săraci și se în
Page 137 and 138:
ușier. Abia ușierul a fost cel ca
Page 139 and 140:
Ce putea face bunicul? Pe Rossoni
Page 141 and 142:
Schiţă pentru o istorie a ortodoc
Page 143 and 144:
fie iertat. Îl învăţau minte cu
Page 145 and 146:
încîntare propunerea bătrînului
Page 147 and 148:
și cîrtitori [45] (cei care n-au
Page 149 and 150:
E E S E U Al. CiStElECAN DANILOV, N
Page 151 and 152:
cîndva), peste smoală se pune un
Page 153 and 154:
Istrate sau nașterea poeziei: răs
Page 155 and 156:
unicul liman cu prelungiri firave
Page 157 and 158:
nimic, ia-ţi unii dintr-ai mei…
Page 159 and 160:
Paul GoRBAN Sensul “gândirii sla
Page 161 and 162:
și unica noastă posibilitate de l
Page 163 and 164:
Constantin CoRoiU G. Călinescu, c
Page 165 and 166:
Constantin BUiCiUC Ilie Constantin,
Page 167 and 168:
marius ChElARU Cu gândul că ai cl
Page 169 and 170:
translării din persană în român
Page 171 and 172:
Sub impactul pierderii tatălui pri
Page 173 and 174:
structuri care să poată asigura f
Page 175 and 176:
Faptul că euresiul generează ceva
Page 177 and 178:
Pare că autorul încearcă doar s
Page 179 and 180:
tradiţional, dictând acest gând
Page 181 and 182:
Revelaţia lui Pahomie este mai deg
Page 183 and 184:
A N I V E R S Ă R I AEchim Vancea
Page 185 and 186:
M E M O R I A M Bogdan CREŢU Emil
Page 187 and 188:
stă la temelia oricărei mari poez
Page 189 and 190:
UN VERITABIL REGAL ARTISTIC PRIN RI
Page 191 and 192:
teAtru ARTA PRESUPUNE ŞI O LUPTĂ
Page 193 and 194:
Şi, la urma urmei, cine este „om
Page 195 and 196:
Printre alţi călători în Tibet
Page 197 and 198:
spre lectură, care va fi baza în
Page 199 and 200:
Casa Memorială Mihai Eminescu din
show all

citeste aici revista hyperion! - Stiri Botosani

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?