22.03.2015 Views

o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

â 75 â<br />

CÄci nu numal cÄ regimentele în luptÄ sînt interesante din<br />

punctul de vedere militar, exclusiv romÄnesc, dar ele aduc înnaintea<br />

noastrÄ Åi o anumitÄ situaÅ£ie în timp de pace a elementului<br />

din care se compuneau. Eraf l sate care trÄiau în forma<br />

aceasta a regimentelor grÄnicereÅti. Biserica, Åcoala, judecata,<br />

totul atîrna de instanÅ£ele militare. Icî-colo am gÄsit Åi eu cîteva<br />

acte de acestea, hotÄrîri venite de la tribunalele militare, scrisori<br />

de ofiţeri, etc. Dar aceasta nu ajunge. Prin archivele de<br />

primÄrii Åi, înnainte de toate, prin archivele militare din Pesta<br />

Åi Viena trebuie sÄ se caute istoria acestor regimente, în hîrtiile<br />

lor. Åi asa»ceva s'ar putea urmÄri Åi în regimentele âcampestre",âcelelalte<br />

eraf l regimente de hotar, âmuntene".<br />

Ar mal fi capitolul situaţiei fiscale a Romînilor pe vremea<br />

rÄzboaielor napoleoniene. RÄzboaiele acestea au cerut cheltuieli<br />

foarte mari. Casa de Habsburg dispunea de un tesaur anumit,<br />

care însÄ se cheltuia de obiceiu cu întreÅ£inerea celei mal luxoase<br />

si mal complicate Curţi din Europa, cu acordarea de favoruri<br />

pentru nobilimea aceia care Åi astÄzi, ca guvernatori de provincii,<br />

formeazÄ sprijinul de cÄpetenie al monarhiei austriace. Åi<br />

au plÄtit Åi al noÅtri, cu inima îndoitÄ, însemnînd -banii de<br />

hîrtie'' între alte nenorociri trimese de Dumnezeii asupra lor.<br />

SÄrÄcirea satelor în aceÅti ani de lipsÄ a tuturora, simÅ£itÄ mal<br />

ales de cel sÄrac, ar putea fi încÄ un obiect de studiu pentru cine<br />

înÅ£elege cÄ istoria politicÄ e numai o parte din viaÅ£a unui<br />

neam, Åi numal o micÄ parte, atunci cînd acest neam se aflÄ Ã®ntr'un<br />

Stat care nu e al lui.<br />

Dar Åi în ceia ce priveÅte ideile politice, era, în aceste timpuri<br />

grele, cînd Åi sînge romÄnesc curgea pe toate cîmpurile de luptÄ<br />

din Europa, o înnaintare, de Åi lentÄ. Cei ce vÄzuserÄ alÅ£i oameni<br />

Åi alte Å£eri, aceia cari se frÄmîntaserÄ cu soldaÅ£ii Revolu-<br />

Å£iei Åi al lui Napoleonâdîrze suflete libere-. aceia cari, ca lorgovici,<br />

gramaticul, prinÅi si ei de patima rÄtÄcirii. mergeau de<br />

la Viena la Paris ca sÄ vadÄ cum cade un cap de rege, Åi la<br />

Londra, ca sÄ Ã®nÅ£eleagÄ de ce acolo aÅa ceva era cu neputinÅ£Ä,<br />

âse schimbaserÄ pe aceastÄ cale. AlÅ£ii, cu o viaÅ£Ä mal paÅnicÄ,<br />

folosiaÄ doarÄ prin cetiri. CÄci Åi literatura zilei din Europa se<br />

întindea din ce în ce mal mult. Exportul de cSrÅ£i cÄtre RÄsÄrit<br />

cÄpÄta o însemnÄtate tot mal mare. Domnii de la noi luau mÄsuri<br />

foarte aspre în aceastÄ privinÅ£Ä, dar, totuÅi, prin consulatul

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!