o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 200 â
în sfîrÅit, pentru a cîÅtiga cu totul spiritele fÄrÄ a face concesiuni
importante, împÄratul s'a crezut. în Iulie 1852, dator sÄ
aparÄ el însuÅi în pÄrÅ£ile acestea pentru a fi vÄzut de supuÅii romîni
Åi a întÄri încÄ mal mult legÄturile sentimentale dintre el
Åi naÅ£ie. A poftit prin urmare pe toÅ£i sefii sÄ-î iasÄ Ã®ntru întîmpinare
ca sÄ li facÄ cunoÅtinÅ£a. Avram lancu n'a venit. De
unii se zice cÄ a fost aÅa de rÄu tratat de ofiÅ£erii împÄrÄteÅti
la Viena, încît a plecat supÄrat. Era un om violent, Åi încÄ de
pe vremea aceia se întinsese asupra spiritului sÄu o umbrÄ de
melancolie, care trebuia sÄ-1 ducÄ la o lungÄ agonie Åi la un
tragic sfîrÅit (Å¢ 1872). DupÄ alÅ£ii însÄ, prins de o miÅcare de timiditate,
el ar fi refusat, în ultimul moment, de a se presinta înnaintea
Suveranului1.
Dar acesta a vÄzut sus, pe muntele GÄina, pe protopopul Balintî,
care 1-a salutat recunoscÄtor, dîndu-i sÄ bea apÄ din plosca lui,
dupÄ ce i-a întins mîncare Å£erÄneascÄ de balmoÅ. în alte pÄrÅ£i
a fost întîmpinat fÄrÄ Ã®ndoialÄ cu alte forme; ÅuluÅ£ 1-a intitulat
âregenerator al naÅ£iunii", âpÄrinte adevÄrat". La Sibiiu, unde a
intrat cÄlare, toÅ£i fruntaÅii romîni 1-au salutat, cu Åaguna în frunte,
care, baron din 1850, se alese deocamdatÄ cu titlul de âconsilier
intim".
A doua zi însÄ dupÄ ce se întoarse Francisc-Iosif- din Ardeal,
Åi îndemnul împÄrÄtesei, al tinerei princese, de 16 ani, Elisaveta
de Bavaria, de o naturÄ romanticÄ, de sigur anormalÄ, îl apropie
încÄ mal mult de Unguri, cari o fermecaserÄ prin afectaÅ£ia romanticÄ
a persoanei, veÅmîntului Åi pompelor lor.
DupÄ chibzuinÅ£a vremii lui Bach Åi Thun venise, â fÄrÄ sÄ plece
cel d'intÄiu, pÄnÄ la 1859, â influenÅ£a lui Buol-Schauenstein, care
doria Austriei regenerate dominaÅ£ia la DunÄre. patronarea expansiunii
economice germane, primaÅ£ia în Europa CentralÄ. Cumintele
Francisc DeÄk înÅ£elegea cÄ pentru o politicÄ* aÅa de largÄ
basa mulÅ£umirii maghiare e indispensabilÄ. Si el gÄsi Åi mijloacele
pentru a convinge de aceasta pe împÄrÄteasa visÄtoare Åi
pe pasivul împÄrat. Cînd acesta apÄru la Pesta Åi aclamaÅ£ii
1 Cf. loan PuÅcariu, 1. c., p. 29. Fii de Å£eran, pÄdurar al fiscului, la Vidrade-jos,
lancu avea de alminterea antipatie faÅ£Ä de formele sociale; ibid., Åi
Transilvania, 1872, p. 256 LupaÅ, /. c., p. 92.
2 V. memoriul publicat de rÄp. Kerva HodoÅ, urmaÅ al sÄu, în 1913.