o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 241 â
FÄgÄraÅ loan Codru DrÄguÅan, unul din marii funcÅ£ionari al
absolutismului, întemeie Åcoala âRadu Negru". La 1859-60, 27 de
Romîni urmau la Academia de drept din Sibiiu 1.
Åcoala romÄnescÄ nu putea servi pentru rÄspîndirea mal largÄ
a ideilor, reformatoare supt raportul cultural Åi politic, din veacul
al XVIII-lea Åi al XlX-lea. Prea puÅ£ine din aceste idei strÄbÄtuserÄ.
Se ridicase o generaÅ£ie care învÄÅ£ase la Åcolile apusene:
mulÅ£i dintre ei fuseserÄ la Viena si Pesta, iar, dupÄ 1848, la UniversitÄÅ£ile
italiene din Padova Åi Pavia, unde a fost Åi Hodos Åi Åi-au
desÄvîrÅit cunoÅtinÅ£ile BÄrnuÅ£, Papiu Ilarian. Papiu a ieÅit un jurisconsult
de mare valoare, care, ca interpret al dreptului Åi ca
ministrii. în RomÄnia, a colaborat la alcÄtuirea legilor noi. SÄ ne
gîndim Åi la frumoasele studii fÄcute cîtva timp la Viena de
bÄtrînul Laurian, capabil de a scrie o carte întinsÄ Ã®n limba
latinÄ, âTentamen Criticum", aruncînd teorii noi filologice în ce
priveÅte desvoltarea limbii noastre. loan Maiorescu avuse Åi el
anii lui de Universitate strÄinÄ, învÄÅ£ind dreptul Åi filologia în
Austria.
GeneraÅ£ia aceasta era bunÄ Ã®ntr'un fel, pînÄ la autodidacÅ£ii
superiori de talia lui Cipariu sau Bariţ; ce larg cerc de vedere
aveau, Åi ce activitate se desvoltÄ Ã®n jurul lor! Cipariu a fost
unul din cei mal remarcabili enciclopediÅti cari au existat vre-odatÄ,
de o originalitate de spirit superbÄ, capabil de a gÄsi
prin intuiÅ£ie ceia ce nu gÄseÅte cineva prin cea mal îndelungatÄ
disciplinÄ ÅtiinÅ£ificÄ. TotuÅi oamenii aceÅtia nu dau o literaturÄ.
N'aÄ contact. cu cei de jos Åi nici ei între ei, rÄmînînd
individualitÄÅ£i rÄzleÅ£e. E dureros cînd vede cineva cum
aceste talente se istovesc pe drumuri pe care se poate culege
ceva, dar nu ceia ce trebuia sÄ se culeagÄ neapÄrat. Åi
talentul literar nu lipsia niciunuia din ei, Åi, oricît cercaÅ£i a-Ål
face scrisul âfilologic-, eî Åtiaf l sÄ se facÄ Ã®nÅ£eleÅi de Å£eranii din
mijlocul cÄrora se ridicaserÄ: tatÄl lui loan Maiorescu a fÄcut
sensaÅ£ie la Craiova venind sÄ-Ål cerceteze fiul, ajuns unul din
oamenii mari al oraÅului. în articolele lui BariÅ£ cîtÄ originalitate
de limbÄ, cîtÄ spontaneitate de sentiment, cît bun simÅ£ duios,
care merge drept la inima oricÄruia!
i Ibid., p. 256.
I«»tnria Ilominilor t/m tjnyaria. 16