o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 190 â
sÄ tÄcem aceastÄ durere" '. MaramurÄÅenii erau uniÅ£i cu Rutenii.
Unii Ungureni rÄmîneau laolaltÄ cu Maghiarii s.
Dintr'odatÄ, visul cel frumos Åi mare se împrÄÅtiase.
ToÅ£i vechii tirani se întorceau si credinÅ£a era prigonitÄ Åi luatÄ
în batjocurÄ de îndrÄzneala cinicÄ a fostului rebel.
Represiunea... loaialitÄÅ£ii lua cel mai revoltÄtor caracter; vÄduvele
Åi orfanii celor cÄzuÅ£i muriau de foame; cei scÄpaÅ£i cu
viaÅ£Ä lucrau, ca la AlÄmor Åi TiuÅ, ca sÄ refacÄ gospodÄriile arse
ale Ungurilor rÄsculaÅ£i. Orice pîrÄ aducea întemniÅ£area8.
DupÄ atîtea plîngerf, în primÄvara anului 1850 împÄratul trimese
un comisar pentru Ardeal. Romînii vÄzurÄ cu mirare cÄ
acestui comisar i se alipeÅte imediat un sfetnic sas. S'or fi mirat
ei, dar n'aveau de ce. Cum voiau ca urmaÅul firesc al lui
tosif al Il-1ea, care însemnase unitatea în forma culturalÄ germanÄ,
nnitatea cu mijloace administrative, în legÄturÄ Åi ele cu
aceastÄ tradiÅ£ie nemÅ£eascÄ, cum voiati ca Francisc-Iosif, care
se feria de naÅ£ionalitÄÅ£i, cînd nu era naÅ£ionalitatea lui, sÄ nu
înÅ£eleagÄ folosul pe care-1 poate trage pentru supravegherea Ungurilor,
în acel moment, Åi, mîne, pentru supravegherea Romînilor
poate, din elementul german, pe care un noroc istoric i-1 dÄduse
în margenea aceasta rÄsÄriteanÄ a monarhiei sale? Natural cÄ
iui Francisc-Iosif erau sÄ- 1 fie mai dragi SaÅii, cari nu sacrificaserÄ
nimic, cÄci niciun Sas din Ardeal nu trÄsese mÄcar un foc de
pascÄ neîncÄrcatÄ pentru salvarea tronului MÄriei Sale, ci stÄtuserÄ
între Imperiali Åi anti-Imperiali, între KossuthiÅtî Åi apÄrÄtorii
tronului, cu multÄ socotealÄ Åi cumpÄnealÄ, gata sÄ treacÄ,
fireÅte, în tabÄra care li oferia mai mult. ToatÄ libertatea pentru
Biserica lor, toate privilegiile pentru cultura lor, care era Åi cultura
împÄratului, care era Åi cea mai înnaltÄ formÄ de culturÄ
pentru toate Statele Monarhiei. între alteleâ Åi o dÄm ca exempp.
391-8.
a PetiÅ£ia tuturor deputaÅ£iior (Åi BÄnÄÅ£eni Åi Ungureni), din 10 ianuar 1850,
././'/.. p. 400 Åi urm. Aici arÄtarea exactÄ a iocuriior bistriÅ£ene Åi fÄgÄrÄÅenc
etc., imite arbitrar cu Sachseniand. In pÄrÅ£ile Clujuiui caracterui era maghiar:
âo rispiatÄ a rebeiiunii, o pedeapsÄ a jertfirii". Cei de la Odorheift cÄzuserÄ
supt Secui
*