o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 136 â
guna n'a fost om de mÄnÄstire. El a trecut doar printr'o mÄnÄstire
de lux, cum sînt mÄnÄstirile ortodoxe din Austro-Ungariacare
au prea puÅ£in din spiritul monastic rÄsÄritean, din spiritul
acela de isolare asceticÄ, de îndepÄrtare de lume.
Apoi a fost funcÅ£ionar de cancelarie în lumea bisericeascÄ a
Sîrbilor. A stat pe lîngÄ Mitropolitul din CarlovÄÅ£, intim al lui.
DupÄ tradiÅ£ie Åi dupÄ privilegiile care s'au acordat Sîrbilor cînd
s'au aÅezat în regatul Ungariei. âPatriarhii" aceÅtia din CarlovÄÅ£
sînt înnainte de toate Åefii naÅ£iunii lor. Deci Åi pe la 1830-40
erau oameni cari fÄceau politicÄ de pe Scaunul metropolitan. si
ceia ce a învÄÅ£at Åaguna la dînÅii n'au fost atîta lucruri bisericeÅti,
pe care le Åtia si din ÅcoalÄ, ci cum se face singura politicÄ
posibilÄ pentru o naÅ£iune ortodoxÄ din monarhie. Un Stiatimirovici
era ca un suveran între ai sÄi Åi secretarii lui erau
ca secretarii intimi ai unui cap încoronat.
Venind deci Åaguna în Ardeal, el a vrut sÄ fieâ, Åi a fost. a
izbutit sÄ fie prin calitÄÅ£ile sale superioareâun Patriarh al Romînilor.
Ce erau pentru el uniÅ£ii ? O grÄmadÄ de rebeli, pe
cari-i domina el cu personalitatea lui, Åi, dacÄ ar fi reuÅit sÄ-I
aducÄ la vechea lor credinÅ£Ä ortodoxÄ, rolul sÄÄ patriarhal, am
putea zice rolul sÄÄ regal, s'ar fi pronunÅ£at încÄ mai mdt. DacÄ
i-ar fi oferit cineva sÄ conducÄ o BisericÄ fÄrÄ caracter de represintanÅ£Ä
naÅ£ionalÄ, o BisericÄ fÄrÄ legÄturi posibile cu Curtea.
o BisericÄ Ã®n care sÄ nu se petreacÄ lupte politice, pe care el
sÄ se simtÄ chemat a le domina, mÄ Ã®ntreb dacÄ Åaguna ar
mai fi pÄstrat pe el haina pe care a purtat-o.
Åi naÅ£ia sîrbeascÄ exista de la cel d'intÄiu act împÄrÄtesc pecetluit
care se dÄduse Åefilor ei. O naÅ£ie romÄneascÄ Ã®nsÄ nu
exista înnainte de 1848, oricît de mult ar fi fost cerutÄ de la
torurile înnalte de aceia cari se simÅ£iau fÄcînd parte dintr'insa.
Asupra teritoriului locuit de Romîni, întinzîndu-se, în cursul
desvoltÄrii istorice, deosebite regimuri, care nu erau determinate
de Romîni Åi de desvoltarea Romînilor însÄÅi, s'ati gÄsit Romîni
de mai multe clase, din punctul de vedere constituţional: Romînii
de pe moÅiile regale vechi, de pe fundus regius, Rooaînii
de pe moÅiile fiscale ale împÄratului, Romînii de pe moÅiile Bisericii,
Romînii din vechile districte militare, cari se bucurati de
drepturi nobiliare din generaţie în generaţie, Romînii din regimentele
cele noi, din alcÄtuirile grÄnicereÅti, care se fÄcuserÄ pe