o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 88 â
care singura e în stare sÄ producÄ cele mai marî resultate. CÄci.
totdeauna cînd vorbeÅte cineva de ÅcoalÄ, este bine sÄ-Åi dea
seamÄ de acÅ£iunea realÄ pe care aceastÄ ÅcoalÄ o exercitÄ.
AcÅ£iunea realÄ exercitatÄ de Åcolile romÄneÅti, mai ales neunite,
din Ardeal Åi Ungaria, Åi cu deosebire din Ardeal, în veacul
al XVIII-1ea Åi începutul celui al XlX-1ea, a fost foarte profundÄ.
Pe lîngÄ bucoavnele cu care începe învÄÅ£Ämîntul se întîlneÅte
tot ceia ce mai trebuie pentru ca el sÄ fie complect potrivit
cu scopul propus. GÄsim un Åir întreg de Aritmetici (Viena.
1777, 1785 ^ Blaj, 1785, a lui Åincai, mai scurtÄ; Buda, 1806); de
gramatici (a lui Tempea, de la 1797, tipÄritÄ de Radu Verzea, un
modest preot din SÄcele. care 'din economiile lui Å£ine sÄ publice
o gramaticÄ romÄneascÄ: a lui Molnar. romîno-germanÄ.
nu e pentru Åcolile biglote, ci pentru strÄini), o Caligrafie (âDucere
de mînÄ cÄtrÄ frumoasÄ scriere rumîneascÄ". Viena, 1792),..un Scurt
izvod pentru scrisori" (din slavoneÅte) al lui Eustatievici (Sibiiu.
1792), un Epistolariti sau âînvÄÅ£ÄturÄ pentru tacerea rÄvaÅelor"
(Sibiiu, 1802) (nu se specificÄ Ã®nsÄ a fi pentru Åcoli). Pe lîngÄ
acestea, cÄrÅ£i în care se cuprind îndreptÄri morale si cetÄÅ£eneÅti:
âDucere de mînÄ cÄtrÄ cinsta Åi direptate, adeacÄ la copii rumuneÅtii
neuniÅ£ii cei ce în Åcolele ceale mici sÄ Ã®nvaÅ£Ä spre cetanie
rÄnduitÄ carte'' (germano-romînÄ), lucrare tipÄritÄ Ã®n Viena
la 1788 Åi care-Åi are imediat alte douÄ ediÅ£ii (Viena, 1793 Åi
Buda, 1798). Åi în afarÄ de toate cele înÅirate mai este o întreagÄ
literaturÄ bisericeascÄ Ã®n legÄturÄ cu caracterul de atunci
al învÄÅ£Ämîntului, menitÄ, prin urmare, nu pentru preoÅ£i Åi credincioÅi
maturi, ci pentru copii: âDesvoaltele Åi tîlcuitele Evanghelii"
de Eustatievici (Sibiiu, 1796), ..Sinopsis, adecÄ cuprindere
în scurt a Biblii" (Sibiiu, 1791) de acelaÅi (preÅ£ul 11 crÄiÅ£ari),
âPsaltirea" lui Bart (Sibiiu, 1791), care putea servi si ca o carte
de cetire, de Åi PrefaÅ£a o pune numal alÄturi de âalte cÄrÅ£i, ce
spre trebuinÅ£a Åcoalelor normaliceÅti neunite am tipÄrit".
FiindcÄ este vorba de Petru Bart, trebuie sÄ spunem cÄ
el a fost tipograful privilegiat, cu privilegii de la împÄratul losif
al Il-1ea, pe care 1-a binecuvîntat, el Åi urmaÅii sÄi, multÄ vreme.
El a desfÄÅurat în ce priveÅte cÄrÅ£ile romÄneÅti o activitate cu
1 Fiind pentru neuniÅ£i numal, nu i se poate fixÄ autorul. Åincai nu mÄrgoneÅte
lucrarea sa numai la uniţi.