o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 146 â
tivÄ Ã®n ei. Cum nu pot rÄbda ofensa personalÄ pe care li-o face
cineva, tot aÅa nu pot sÄ rabde nici ofensa care se aduce clasei
ori naÅ£iunii lor. De-odatÄ un jucÄtor de cÄrÅ£i, un bÄutor de
Åampnnie, un fanatic de sporturi peste mÄsurÄ, un cutreierÄtor
de Å£eri Åi de lumi se preface în erou naÅ£ional. Este de sigur folositor
sÄ aibÄ un popor o astfel de aristocraÅ£ie, care represintÄ,
în forma cea mai sensibilÄ Åi cea mai gata de apÄrare, întÄiu,
Åi, pe urmÄ. de atac, sentimentul naÅ£ional.
Dar boierii ardeleni, aristocraÅ£ii âvalahi", coborîtorii Voevozilor,
cnezilor de odinioarÄ din Ardeal, aceia formau nobilimea
ungureascÄ âde opincÄ", de care rîdea nobilimea cealaltÄ, Åi
care cu toate acestea se ţinea pe urmele nobilimii maghiare autentice
Åi cÄuta s'o imite. Niciunul din ei n'a avut o tresÄrire
de conÅtiinÅ£Ä naÅ£ionalÄ romÄneascÄ.
Dar nobilii pot sÄ fie înlocuiÅ£i în anumite împrejurÄri prin intelectuali,
Åi mai ales prin intelectualii cari n'au ajuns la o anumitÄ
vrîstÄ, la care devin înÅ£elepÅ£i înnainte de orice: vrîsta lefii,
vrîsta zestrii, vrîsta unei situaÅ£ii care presintÄ atîtea avantagii.
Intelectualii aceÅtia mai tineri, începînd de la studenÅ£i, pot
juca rolul conducÄtor într'o revoluÅ£ie. A fost, în Viena, foarte interesantÄ
legÄtura între turbulentul ascultÄtor al cursurilor UniversitÄÅ£ii,
între intelectualul romantic, Åi bunul burghes âtilistean",
care-Åi apÄrase pÄnÄ atunci punga, nevasta, fata de unul ca Åi
de cellalt.
Dar, la Romînii de peste munÅ£i, o asemenea legÄturÄ nu se
putea face între âGrecul" companist, timid Åi incult, Åi cÄrturarul
tînÄr care nu-Åi gÄsia ocupaÅ£ie acasÄ si Statul nu-1 întrebuinÅ£a
Åi atunci, cum am vÄzut, el trebuia sÄ se ducÄ aiurea, unde
atîţia dintre ei se asimilau. în grija de avere, în âsevas faÅ£Ä
de ocîrmuire".
în ceia ce priveÅte pe studenÅ£ii romîni de dincolo, aceÅti studenÅ£i
erau puÅ£ini, eraa sÄraci, Åi prin urmare atîrnau de o mul-
Å£ime de lume, tot cu frica în spate sÄ nu-Åi piardÄ pînea, cu
care se Å£ineau. Pe lîngÄ aceasta erau crescuÅ£i prin Åcoli superioare
deosebite, din care niciuna nu era romaneascÄ. Abia se întemeiase,
de BariÅ£, gimnasiul din BraÅov, Åi cel din Blaj fusese
radical curÄÅ£it de propagandele politice primejdioase. Unii învÄ-
Å£au la Åcolile ungureÅti, alÅ£ii la Åcolile sÄseÅti, mai pe urmÄ toÅ£i
la Åcolile din Pesta Åi Viena, unde li trebuia timp ca sÄ se