o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

IX.
Personalitatea lui Andrei Åaguna.
Am vÄzut din ce pÄrÅ£i curgeau izvoarele de viaÅ£Ä Ã®n desvoltarea
romînimii de peste CarpaÅ£i. Am vÄzut cÄ o viaÅ£Ä politicÄ
Å£erÄneascÄ din nenorocire nu exista,âînÅ£eleg o viaÅ£Ä capabilÄ de
acÅ£iuni politice. Dar în alte pÄrÅ£i erau elemente de conÅtiinÅ£Ä, care
puteau sÄ trezeascÄ Åi sÄ conducÄ o luptÄ. Am urmÄrit pe fiecare
din elementele. acestea în desvoltarea lor pÄnÄ Ã®n apropierea
anului 1840, si am vÄzut, în rîndul întÄiu, organisarea Bisericii
romÄneÅti, transformÄrile adînci pe care aceastÄ BisericÄ le suferise
dupÄ anii 1760, si mai ales dupÄ rÄscoala lui Horea, transformÄri
care se observÄ mai ales în ceia ce priveÅte Biserica
ortodoxÄ, a majoritÄÅ£ii Romînilor din Ungaria.
Biserica aceasta de la o bucatÄ de vreme îsî schimbase caracterul
ei primitiv. de confesiune toleratÄ fÄrÄ caracter na-
Å£ional, ajungînd o BisericÄ pentru Romîni si exclusiv pentru Romîni;
ea cÄpÄtase si un caracter cultural pe care nu-1 putu desÄvîrÅi
deplin însÄ Ã®nnainte de Åaguna. Existau Åcolile de preoÅ£i, dar
aceste Åcoli erau încÄ tot vechile Åcoli elementare; teologie, lucruri
mai înnalte nu se învÄÅ£ari nici dupÄ plecarea lui LazÄr,
Åi cea mai mare parte din preoÅ£i aparÅ£ineau clerului aceluia modest
pe care-1 cunoaÅtem încÄ din veacul al XVIII-1ea. Biserica
aceasta represinta însÄ cea mai mare forÅ£Ä organisatÄ a poporului
romÄnesc de supt Coroana Sf. Åtefan. Prin numÄrul credincioÅilor.
prin valoarea lor de puritate naÅ£ionalÄ, prin legÄturile
mai strînse pe care puteau sÄ le aibÄ cu viaÅ£a bisericeascÄ a
Romînilor din celelalte pÄrÅ£i, aceastÄ BisericÄ, datÄ pe mîna unui