o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 194 â
linÅ£ile sale numal pentru o organisare bisericeascÄ, al cÄrii moment
nu venise încÄ. FiindcÄ el putea sÄ fie sigur acum de un
lucru: cÄ Biserica luî metropolitanÄ nu va veniâdacÄ va veniâ
decît dupÄ Biserica mitropolitanÄ a celorlalÅ£i; nu era sÄ Ã®nceapÄ
doar catolicul împÄrat din Viena cu neuniÅ£ii, cu shismaticii,
lÄsînd la o parte pe cei uniÅ£i cu el Åi în ceia ce priveÅte forma
confesionalÄ! Prin urmare Blajul trebuia sÄ treacÄ Ã®nnainte-
îndatÄ ce Lemenyi se va duce, îndatÄ ce se va alege un altul.
Blajului trebuie sÄ i se acorde Mitropolia în rîndul întÄiu,
Åi nu Sibiiului. Dar putea sÄ mai h'e sigur încÄ de un lucru:
cÄ. odatÄ ce Blajului i se va fi acordat Mitropolia, va fi imposibil
ca ea sÄ se denege celeilalte episcopii romÄneÅti, care avea
supt. dînsa cea mai mare parte din populaÅ£ia romÄneascÄ a provinciilor
împÄratului. Prin urmare ceasul lui era sÄ vie, Åi Mitropolia
nu era s'o întemeieze numal cu elementele romÄneÅti din
Ardeal, odatÄ ce cealaltÄ se alcÄtuise contopindu-se într'însa si
comitatele exterioare. Cum, de alminterea, Åi alcÄtuirea politicÄ
Åi administrativÄ a Ardealului dupÄ 1849 arÄta cÄ margenile
noilor Mitropolii romîne nu vor fi ale Ardealului de odinioarÄ.
Orice s'ar zice. Ia Åaguna ortodoxul biruise pe Romîn. I-a lÄsat
pe ceilalÅ£i din comitet sÄ se descurce singuri, pe fugarii din BucureÅti,
pe profesorii de la Blaj, pe fiscalii Åi proprietarii de
moÅii, pe BabeÅ Åi pe Pera Mocioni, cari lucrau într'un mediu
foarte strÄin, neavînd niciun fel de legÄturÄ, nicio influenÅ£Ä Ã®n
viaÅ£a socialÄ vienesÄ, Åi nu erau înzestraÅ£i cu nicio însuÅire politicÄ
superioarÄ, tocmal în momentul cÄnd de sigur se mai putea
scÄpa ceva.
Punctul de vedere al lui Åaguna este cuprins în aceastÄ formulÄ:
âLibertatea Åi independenÅ£a Bisericii orientale din Ardeal
Åi egala îndreptÄÅ£ire a ei cu celelalte religiuni creÅtine din Å£arÄ".
Numal în legÄturÄ cu aceastÄ judecatÄ venia vorba Åi de problema
politicÄ. Limba poporului este totdeodatÄ Åi limbÄ bisericeascÄ;
prin urmare Biserica stÄ Ã®n legÄturÄ strînsÄ cu libertatea
naÅ£ionalÄ, aÅa încît viaÅ£a Åi înnaintarea ei sînt condiÅ£ionate
de viaÅ£a Åi înnaintarea celeilalte. Din causa aceasta el trebuia sÄ
cearÄ âexistenÅ£a politicÄ a naÅ£iunii romîne". Dar întÄiu Biserica
Åi pe. urmÄ naÅ£iunea. Se ceruse însÄ mult mai mult la început:
Romînii de amîndouÄ confesiunile strînÅi laolaltÄ Åi formînd uri
corp politic separat în Monarhie. Vede oricine cÄ Ã®ntre aceste