o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 246 â
mai mult din instinct decît de pe urma unei propagande continue
Åi din causa unei organisaÅ£ii desÄvÄrÅite, deosebirile locale
capÄtÄ o importanÅ£Ä cu mult mai mare decît la alte popoare, de
Åi, ca în Italia Åi Germania, deosebirile locale rÄmîn Åi dupÄ o educaÅ£ie
politicÄ foarte înaintatÄ, cu o conÅtiinÅ£Ä popularÄ foarte îndelungatÄ.
Pasivitatea a accentuat încÄ aceastÄ deosebire, a ajutat-o sÄ
se manifeste public. CÄci motivul pasivitÄÅ£ii nu era un motiv
general romÄnesc, ci un motiv particular, teritorial. Analisarea
celor d'intÄiu propuneri în cele d'intÄiu adunÄri care s'au Å£inut în
vederea declaraÅ£iei de pasivitate aratÄ foarte limpede acest lucru.
Ardealul protesta împotriva desbinÄrii samavolnice care-i rÄpise
autonomia, fÄrÄ sÄ Å£ie seamÄ cÄ restabilirea acestei autonomii
ar putea sÄ aducÄ sfîsierea unitÄÅ£ii bisericeÅti realisate,âde unde
Åi rÄceala lui Åaguna faÅ£Ä de aceste tendinÅ£e. în acest sens se
pronunÅ£Ä Ardelenii de la Miercurea, de la Inidoara. în pÄrÅ£ile
ungureÅti nici nu se vorbeÅte însÄ de proclamarea pasivitÄÅ£ii.
Se aratÄ toate durerile, toate cÄlcÄrile de drept, toate denegÄrile
de justiÅ£ie constituÅ£ionale, â acestea da, Åi acolo, dar, în ce
priveÅte schimbarea liniei de conduitÄ, a atitudinii politice, ca
sistem faÅ£Ä de alegeri Åi faÅ£Ä de represintarea în Parlament, în
pÄrÅ£ile bÄnÄÅ£ene Åi ungureÅti nu este vorba de aÅa ceva. FÄcînd
declaraÅ£ii foarte frumoase ca aceasta: âRomînii locuiesc de
peste Åeptesprece secole acest pÄmînt; în noi este viaÅ£Ä, noi voim
sÄ trÄim ca Romîni", ei credeau cÄ pot înrîuri asupra decisiunilor
luate în adunÄri parlamentare unde erati în foarte slabÄ minoritate.
Este vrednicÄ de Å£inut în samÄ scrisoarea de atunci a lui
Alexandru Mocioni, care avea o mare influenÅ£Ä Ã®n pÄrÅ£ile unde
se întindea activitatea lui1. în ea se cere alcÄtuirea unui partid,
sau, cum se întrebuinÅ£a atunci terminul la femenin, âunei
partide politice naÅ£ionalÄ-democraticÄ". Ar avea de scop smulgerea
prin activitatea parlamentarÄ Åi pe toate cÄile legale â acesta
este un termin care se întîlneÅte în orice manifestare a poporului
romîn în timpurile acestea â, în margenile strictulur
ideal naÅ£ional, a drepturilor elementare pentru naÅ£iune. Åt se
enunÅ£ati cu acest prilej principii atît de sÄnÄtoase ca acesta:
âNumal naÅ£iunea care Åtie sÄ lupte pentru libertatea sa o va
poseda întreagÄ".
1 PÄcÄÅ£ianu, /. c., V, p 26 Åi urm.