o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 239 â
care pentru Unguri a ieÅit miÅcarea de la 18481. Aceia cari aii
murit atunci luptînd pentru independenÅ£a maghiarÄ erau formaÅ£i
în felul acesta, prin aceastÄ poesie, cÄreia Ungurii îl datoresc
poate însÄÅi existenÅ£a lor ca naÅ£iune avînd Åi anumite rosturi
de Stat. Åi Åcoala clasicÄ, ce nu era chiar aÅa de clasicÄ,
Åi Åcoala romanticÄ, Åi mal ales Åcoala revoluÅ£ionarÄ politicÄ aii
colaborat ca sÄ formeze acel spirit naÅ£ional maghiar care a însufleÅ£it
o societate întreagÄ. Nu-Ål poate da samÄ cineva, din
paginile Återse ale tratatelor de istorie obiÅnuitÄ, ce vifordeentusiasm
a strÄbÄtut societatea ungureascÄ din 1848-1849 Åi de
ce înfrîngerea Ungurilor a fost totuÅi fecundÄ, pe cînd sînt biruinÅ£a
care rÄmîn sterpe,â fiindcÄ ceia ce hotÄrÄÅte nu este resultatul
pe care o miÅcare îl poate avea într'o anume fasÄ a ei,
ci capitalul moral pe care naţiunea 1-a adus în cutare act esen-
Å£ial al vieÅ£ii sale. Acest capital moral nu se pierde; este o bogÄÅ£ie
veÅnicÄ. CeteascÄ-se numal acelea romane ale lui Jokai, care
scrise mal tÄrziu, oglindesc totuÅi impresionant aceastÄ stare
a sufletelor!
La Romîni Åcoala cea veche se coborîse, cu tratatele ei de
filologie Åi istorie, doar în lumea preoÅ£ilor culÅ£i, foarte puÅ£ini.
Nu zic: Åi a învÄÅ£Ätorilor, fiindcÄ dupÄ 1848 abia dacÄ mal erau
adevÄraÅ£ii învÄÅ£Ätori. Cu toate acestea, dupÄ ce Åaguna a creat
cele 600 de Åcoli ale lui Åi cursul de pedagogie, înnaintarea Åcolilor
a mers toarte rÄpede; a fost o miÅcare spontanee de iubire
a Å£eranului pentru ÅcoalÄ, care poate nu-Ål aflÄ pÄrechea în niclo
Å£arÄ din lume. Nici nu mal era de nevoie ca loan PuÅcariu, în
âComentariul patentei din 1854 pentru poporul romîn", sÄ Ã®ndemne
la âÅcoalÄ Åi iarÄÅi la ÅcoalÄ" 2; lumea venia de la sine,
cu încredere, cu evlavie. între sÄracii învÄÅ£Ätori se gÄsiau Åi de
aceia ca Ion HaÅ£eg din BelinÅ£, cu studii fÄcute la Pesta, care
atrÄgea pe Åcolari cu turte Åi cruceri, îl învÄÅ£a âsupt umbrÄ",
îl curÄÅ£a Åi creÅtea cu eî viermii de mÄtasÄ3. CÄci doar nu era
vorba de întemeiarea Åcolilor din budgetul Statului, ci de jertfa
1 GÄsesc în momentul cînd fac corecturile pÄreri foarte pÄtrunzÄtoare cu
privire la aceastÄ literaturÄ, în articolele despre Maghiari pe care d. I. Sla-
Tacî le-a publicat în anul V al âConvorbirilor Literare". Cf. Istoria literaturii
maghiare de V. Bologa, Sibiiu, 1908.
.- P. 20.
a âAmicul j«eoaW, p. 241 Åi urm. Cf. raportul lui Vasicî, ibid, p 342 Åi urm.