o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 262 â
un condominiu cu Austriecii, cari, în administraÅ£ie Åi colonisare,
au Åtiut sÄ-Ål facÄ partea.
Dar, în sfîrÅit, chestiunea aceasta Å£inea vie problema balcanicÄ
în Parlamentul unguresc, Åi deputaÅ£ii romîni aveau prilejul sa
intervie. Si, atunci, s'a vorbit, atît în Camera DeputaÅ£ilor, cît Åi
în a MagnaÅ£ilor, despre întreaga problemÄ a Balcanilor Åi a DunÄrii,
aÅa cum fusese pusÄ. Åi resolvitÄ numal în parte, de rÄzboiul
de la 1878. AÅ£i avut prilejul Romînii sÄ vorbeascÄ, între
altele, Åi despre RomÄnia, pe care, Åi dupÄ 1878, atîtea persoane
din lumea politicÄ ungureascÄ se fÄceau cÄ nu o pot numi altfel
decît âMoldo-Valahia" Åi cÄreia i se aduceau, fÄÅ£iÅ Åi pieziÅ,
tot felul de critice Åi învinuiri.
Pentru a le rÄspinge, un Miron Romanul întrebuinÅ£a formele
cele mal supÅ£iri ale diplomaÅ£iei. declarînd cÄ nu poate sÄ fie
învinuit cÄ vorbeÅte din punctul de vedere romÄnesc, nici mÄcar
din punctul de vedere al rasei latine, ci numal din punctul de
vedere politic actual. Åi cu aceasta Åi-a cîÅtigat Åi o cÄlduroasÄ
strîngere de mînÄ din partea împÄratului, fiind ales în delega-
Å£iuni Åi avînd onoarea de a se presenta înnaintea MaiestÄÅ£ii
Sale.
Un frumos discurs Å£inut cu prilejul acesta a fost Åi acela al
d-lui Partenie Cosma, care a amintit de neîncrederea pe care
toÅ£i o aveau faÅ£Ä de RomÄnia înnainte de începerea rÄzboiului,
de surîsul curios si compÄtimitor al marilor Puteri faÅ£Ä de
armata- noastrÄ Åi de admiraÅ£ia Europei care s'a cîÅtigat prin
purtarea trupelor romÄneÅti alÄturi de cele ruseÅti, în sfîrÅit de
dovada, care s'a fÄcut, cÄ, aici, la DunÄre. este un popor viteaz
Åi tînÄr, capabil de lucruri mari.
îndatÄ dupÄ aceasta, la 1879. un interesant capitol se deschide
în viaÅ£a Romînilor din Ardeal si Ungaria. Politica agresivÄ
a Ungurilor faÅ£Ä de dînÅii devine mal puternicÄ, mal fÄrÄ scrupule.
Ministrul do InstrucÅ£ie, Tnifort, care era în adevÄr âtres fort"
în ceia ce priveÅte ignbrarea unor drepturi elementare ale na-
Å£ionalitÄÅ£ilor celorlalte. presintÄ, în sensul generaÅ£iei sale întregi,
un proiect de lege care tindea la întrebuinţarea limbii maghiare
în Åcolile elementare romÄneÅti Åi la controlul învÄÅ£Ätorilor
cu privire la predarea acestei limbi. Era vorba de trei ori
Åese ani, în care timp orice învÄÅ£Ätor romîn trebuiasÄ fie în stare