o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 279 â
voie sÄ-1 facÄ sÄ parvie la cunoÅtinÅ£a publicului din Monarhie
sau din afarÄ, sau chiar la cunoÅtinÅ£a Monarhului, prin cÄi intermediare.
Urmase, ce e dreptul, o discuÅ£ie în Camera maghiarÄ, în care
a fost adus si numele Regelui RomÄniei. S'a zis cÄ Ã®n BucureÅti
existÄ âLiga CulturalÄ" cu program iredentist Åi cÄ lumea oficialÄ,
precum Åi Carol I-iu însuÅi, primesc deputaÅ£ii Åi ascultÄ
discursuri ale âLigei Culturale", deci cÄ vecina RomÄnie nu-si
îndeplineÅte datoria de bunÄcuviinÅ£Ä internaÅ£ionalÄ, Åi încÄ mai
puÅ£in aceia de aderenÅ£Ä la politica generalÄ a Austro-Ungariei.
Dar o schimbare, interveni în viaÅ£a politicÄ a Ungariei, viind
în locul Ministeriului presidat de contele SzapÄry, acela în capul
cÄruia stÄtea Åvabul Alexandru Wekerle (Novembre 1892). Peste
un an aproape, la BorossebeÅ, împÄratul fÄcoa din nou observa-
Å£ii MitropoliÅ£ilor, amintind pÄrintelui loan MeÅ£ianu, fost protopop
în era absolutismului la ZîrneÅti, apoi vicariu la Oradea-Mare Åi
episcop de Arad (1875), cÄ el e Suveranul tuturora âfÄrÄ deosebire
de naÅ£ionalitate Åi de religie" Åi cÄ desaprobÄ âacele periculoase
agitaÅ£ii care în unele Å¢inuturi Å£intesc sÄ seducÄ poporul",
iar lui Mihail Pavel, episcop unit de Orade, cÄ e necesarÄ
âconcordia paÅnicÄ Ã®ntre naÅ£ionalitÄÅ£i", regretînd din partea
aceasta, cu ascuÅ£iÅul cÄtre Maghiari, âfrasele goale ale unui Åovinism
exagerat si demonstraÅ£iile condamnabile de stradÄ" (ceia
ce produse scene penibile în Parlamentul din Pesta).
Mai de mult încÄ se hotÄrîse procesul Memorandului, celebrul
proces al Memorandului, în care au fost represintaţi într'un chip
aÅa de larg Romînii, Åi de aici, cu ajutorul cÄrora s'a stabilit apoi
legÄtura sufleteascÄ aÅa de strînsÄ Ã®ntre cei de dincolo Åi cei de
dincoace; el avu loc la Cluj, într'o regiune unde sînt aÅa de mulÅ£i
Romîni, ceia ce a permis Åi sÄtenilor sÄ vie în numÄr foarte mare.
Figurau, data aceasta, ca inculpaÅ£i, nu cîţiva studenÅ£i cari nu dÄduserÄ
naÅ£iunii încÄ mÄsura puterilor lor Åi nu-Åi creaserÄ un
stat de servicii, ci oameni bÄtrîni, cu o situaÅ£ie pe drept respectatÄ
în viaÅ£a noastrÄ socialÄ. Ei au putut vorbi, cuminte, cumpÄtat,
dar cu siguranÅ£a mîndrÄ a dreptÄÅ£ii absoluts Åi cu energia
cui simte cÄ represintÄ un întreg popor. Puternica elocvenÅ£Ä,
în stilul tribunei bisericeÅti, a pÄrintelui Vasile Lucaciu îl creÄ,
Åi printre Ungurii ce se aflau de faÅ£Ä, o mare popularitate. Procu-