o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 238 â
se arÄta dorinÅ£a âde a putea îmbrÄÅ£iÅa în mijlocul nostru pe
mal mulÅ£i dintre fraÅ£ii noÅtri din Transilvania1".
Acum, cu geniul în materie de strategie poate cineva sÄ improviseze
în mijlocul unui cîmp fortificaÅ£ii în care sÄ se retragÄ, dar în materie
de culturÄ nu se poate aÅa ceva. Tot geniul omenesc strins la
un loc nu este în stare sÄ creeze spontaneu adÄpostul cultural de
care o naÅ£iune învinsÄ pe terenul politic simte nevoie într'un
anume moment. 0 conÅtiinÅ£Ä naÅ£ionalÄ nu se improviseazÄ Åi
o culturÄ nu-Ål gÄseÅte fundamentele sale Åi desvoltarea sa logicÄ
decît prim munca necontenitÄ a mal multor generaÅ£ii.
De âdincoace" deci, în acest moment de schimbare silitÄ a
direcÅ£iei, a venit un singur lucru: elementul de mîndrie naÅ£ionalÄ,
care se desface atunci cînd Statul pe care se razimÄ elementele
libere ale naÅ£iunii, prin anumite împrejurÄri, mal mult
sau mal puÅ£in neaÅteptate, iea o formÄ nouÄ, mal solidÄ, mal
întinsÄ, mal capabilÄ de a ridica sufletele celor cari fac parte
dintr.însul sau cari tind în chip firesc, pe basa legilor de desvoltare
ale naÅ£iunilor, sÄ facÄ parte dintr'însul. La 1859 se sÄvîrÅise
Unirea, se crease o armatÄ romînÄ; armata aceasta romînÄ
întrase în rîndul forÅ£elor militare de care trebuia sÄ se
Å£ie seamÄ. Austria avuse rÄzboaie la 1859 Åi 1866. Le pierduse
pe amîndouÄ Åi, profitîndu-se de dificultÄÅ£ile Austriei, mal
ales dupÄ 1866, cînd ea fu zdrobitÄ de Prusia, armatele romîne
erau gata sÄ treacÄ munÅ£ii. unde, incontestabil, erau aÅteptate,
de Åi, în starea internÄ a RomÄniei atunci, lucrul era, nu numai
imprudent, dar imposibil.
RÄmînea deci ca de la ei de-acasÄ pentru ei acasÄ sÄ-Ål tragÄ
Romînii de acolo forÅ£ele morale care pot singure sÄ facÄ dintr'o
pasivitate politicÄ de protestare un lucru viu Åi fecund.
începem întÄiu cu literatura, care în aceastÄ privinÅ£Ä este mult
mal puÅ£in importantÄ decît ziaristica. Din nenorocire li-a lipsit
lor â afarÄ de cîteva cîntece de energie naÅ£ionalÄ ale lui Andrei
MurÄÅanu â, o literaturÄ ca a lui Vorosmarty Åi Petoffy, literatura
aceia romanticÄ. veche Åi nouÄ, de imaginaÅ£ie aprinsÄ, de provocare
si îndrÄznealÄ nebunÄ, de patriotism Åi naÅ£ionalism din
1 Amicul Åcoalel, p. 368, dupÄ âGazeta Transilvaniei". FuseserÄ invitaÅ£i la
inaugurare âmal mulÅ£i bÄrbaÅ£i din Å¢inuturile în care se aflÄ Romîni".