o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

-^242 â
Dar terenul sufletesc era prea mult rÄscolit de nevoile didactice,
pedagogice, publicistice ale fiecÄruia, pentru ca rÄdÄcina
unei opere literare sÄ se poatÄ Ã®mplînta adînc în el. Astfel Cipariu
tipÄreÅte la 1858 âChrestomatia", la 1860 âPoetica", la 1862
a treia ediÅ£ie din ..Compendiul'' de gramaticÄ romînÄ, la 1866
celebrele lui âPrincipii de limbÄ Åi scripturÄ"; el prelucreazÄ o
scriere despre ÅtiinÅ£a Sfintei Scripturi, etc. Åcoala din Blaj nu
putea sÄ meargÄ de sigur fÄrÄ ele. Dar cît de recunoscÄtori i-am fi
fost cu toÅ£ii, dacÄ alÄturi de acestea ar fi dat ceva Åi pentru
naÅ£ie; nu pentru mica naÅ£ie scolasticÄ, ci pentru naÅ£ia cea mare,
care trÄieÅte în afarÄ de ÅcoalÄ, chiar dacÄ trÄieÅte prin ÅcoalÄ
la început. Åi, în jurul lui, toÅ£i la Blaj nu fac altceva decît cÄrÅ£i
de ÅcoalÄ. Rusu scrie âIcoana lumii" Åi âIstoria Ardealului", â nu
a Romînilor din Ardeal, ci a Ardealului,âRoÅu âFilosofia", Vasile
RaÅ£ âPurtare de cuviinÅ£Ä Ã®ntre oameni.' Å. a. rn. d.
De almintrelea acesta nu e un fenomen de âpedantism blÄjean";
acelaÅi lucru se face Åi dincolo, la Sibiiu. Åi acolo era Åaguna,
spiritul superior, care, ce e drept. n'avea pregÄtire pentru literaturÄ,
de si maiestru de cuvîntÄri bisericeÅti. de îndrumÄri supt
raportul teologic Åi disciplinar, de memorii politice. Prelucra Åi
el din sîrbeÅte într'o romÄneascÄ mal bunÄ ori mal rea. Åi era
de nevoie pentru o confesiune care nu-Åi avea literatura sa specialÄ.
â¢
Dar literaturÄ beletristicÄ nu aveau nici neuniÅ£ii decît doar
prin foile de la BraÅov, care culegeau de ici de colo, mal mult
de peste munÅ£i, lucruri ce n.aveau pecetea ardeleneascÄ, deci
nici folosul în Ardeal.
Poesii ca ale lui Alecsandri erau escelente de scris în albumuri
Åi de declamat între pÄharele de ceaifl la serata unei nobile
doamne, iar, cîud este vorba de poesii patriotice, sînt minunate
poesiile patriotice ale lui Alecsandri cu condiţia de a fi
spuse într'un mediu special: la o solemnitate publicÄ, la ocasii mari
oficiale. Dar literatura poporului, de pÄrinteascÄ moralÄ, de nobile
sentimente, de îndrÄzneÅ£e aventuri, aceia lipsia de acolo, din
sat, de la ei. PÄnÄ Åi poesiile populare, strînse de d. Atanasie Marienescu,
eraÅ£i supuse unei prealabile pregÄtiri, unei împÄierl savante *.
1 Dar tot d-sa dÄ o carte pentru Å£eranl, cu sfaturi practice, însÄ Ã®n limbÄ
nepracticÄ, învaÅ£Ätorul si poporul, despre buna-starea materiala Å£i propÄÅirea
spirituala, Sibiiu, 1858.