o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

XlI.
UrmÄrile zilei de 3 Maiu 1848.
Cu tot entusiasmul, real la cei de jos, aparent, meÅteÅugit si
provocat cu multÄ greutate. la cei de sus, se putea vedea lesne ca
în miÅcarea Romînilor lipsia cu desÄvîrÅire unitatea de acÅ£iune,
ea în orice miÅcare ce vine pe neaÅteptate. Natural, deosebitele
îocalitÄÅ£i. deosebitele direcÅ£ii în mijlocul intelectualilor rooiîni
toate acestea represintau faÅ£Ä de miÅcarea ungureascÄ de la 1848.
de cererea Ungurilor de a întemeia o Ungarie pe basele de drept
public ale RevoluÅ£iei francese de la 1789, îndreptÄri proprii.
Sa nu ne înÅele însÄ ceia ce s'a spus Åi scris public. Acolo, la
Blaj, venise multÄ lume, dar nu cu aceleaÅi gînduri, nu cu aceteaÅl
intenÅ£iuni, nu aceleaÅi scopuri, nu cu aceleaÅi aÅteptÄri.
De sigur cÄ printre dînÅii au fost Åi dintre aceia cari s'au întors
îndÄrÄt acasÄ foarte nemulÅ£ÄmiÅ£i de întorsÄtura pe care o luaserÄ
lucrurile. Doar Papiu Ilarian spune lÄmurit cÄ Ã®ncÄ de a
doua zi o parte mare din âinteligenÅ£i" voia sÄ Ã®ntoarcÄ lucrurile
pentru unire. Åi n'are decît sÄ ceteascÄ cineva cele douÄ
proclamaÅ£ii din partea Åefului Bisericii unite Åi din partea Åefului
ebiar al Bisericii neunite. ca sÄ vadÄ cu cîtÄ reservÄ aceÅti conducÄtori
bisericeÅti al Romînilor primiserÄ hotÄrîrile din aÅa-numitul
Cîmp al LibertÄÅ£ii, hotÄrîri care erau inspirate fÄrÄ Ã®ndoialÄ
de concepţiuni absolut deosebite de acelea pe care arhiereii
Åi le puteau face despre rostul naÅ£iunii romîne, despre menirea
acestei naÅ£ii, despre legÄturile neapÄrate dintre dînsa Åi naÅ£iu-
»ile conlocuitoare â Lerm'nyiâ.de o parte, iar, de altÄ parte,â