You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
â 128 â<br />
Pentru o îndreptare, se putea gîndi cineva la elementele romÄneÅti<br />
care se ridicaserÄ prin UniversitÄÅ£ile strÄine Åi jucau<br />
un rol mal mult sau mal puÅ£in însemnat, crescînd însÄ. în orice<br />
cas, în viaÅ£a oficialÄ, administrativÄ. judecÄtoreascÄ a provinciei.<br />
FuncÅ£ionarii aceÅtia erau mulÅ£i, Åi atîţia dintre ei cu bune inten-<br />
Å£ii, Åi cari se manifestafl- cum am vÄzut, Åi în cultura începÄtoare<br />
a poporului lor, ca doctorul Vasicifl de la contumacia TemeÅului,<br />
care a ajuns Åi membru al Academiei Romîne.<br />
Din nenorocire însÄ, ei nu trÄiserÄ Ã®ntr'un mediu romÄnesc, Åi.<br />
dacÄ aceasta nu-i înstrÄinase de cultura neamului, îl fÄcuse însÄ<br />
foarte puţin proprii pentru a represinta, în cadrul funcţiunilor<br />
lor, în locul unde fuseserÄ aÅezaÅ£i prin cariera lor administrativÄ<br />
safl judecÄtoreascÄ, aspiraÅ£iile politice ale poporului romÄnesc.<br />
Mal tÄrziii numal, cercetÄtorii UniversitÄÅ£ilor strÄine vor deveni<br />
factori importanţi în viaţa Romînilor din Ardeal: cei de la<br />
la 1848, cari însÄ nu erau bÄtrîni. Eî aparÅ£in la douÄ categorii.<br />
întÄiu profesorii tineri de drept, de filosofie, din rîndul cÄrora tace<br />
parte Åi Simion BÄrnuÅ£ (nÄscut la 1808. în satul BocÅa-RomînÄ,<br />
din pÄrÅ£ile Crasnei, format la ÅimlÄu. Careii-Marî si Blaj; profesor<br />
aici din 1831), care este însuÅi represintantul tip al acestor oameni<br />
nÄscuÅ£i din pÄrinÅ£i Å£erani, învÄÅ£ind Åcolile elementare în preajma<br />
casei pÄrinteÅti, trecînd pe urmÄ la Universitatea ardeleanÄ<br />
spre a urmÄ altceva decît teologia pentru care erafl meniÅ£i, Åi<br />
cari, ajungînd sÄ aibÄ cunoÅtinÅ£a legilor omeneÅti si a unei filosofii<br />
ce-Ål are fÄrÄ Ã®ndoialÄ legÄturile sale cu teologia, dar cu<br />
altÄ tendinÅ£Ä, se bucurÄ de altÄ libertate a spiritului. BÄrnuÅ£<br />
â o clipÄ Åi notariu consistorial (1835)1 â intra- de la început<br />
în conflict cu cercurile blÄjene. Neducînd sufleteÅte viaÅ£a tipicÄ<br />
din epoca lui Petru Pavel Aaron, continuatÄ de VlÄdica Leme"nyi,<br />
el ajunse la certuri cu acesta. la luptÄ Ã®mpotriva celor din stînta<br />
odaie cu uÅile Åi fereÅtile lÄcÄtuite, la. împotrivirea dîrzÄ, desperatÄ<br />
faÅ£Ä de asfixia blÄjeanÄ. A spart geamurile Åi a strigat, Åi,<br />
cînd au vrut sÄ-1 tragÄ Ã®nlÄuntru, închizîndu-se din nof l toate comunicaÅ£iile,<br />
el s'a arÄtat gata sÄ se desfacÄ din lumea ÅcolarÄ<br />
care-I cerea sacrificiul vieÅ£ii sale de om liber. La 1838 încÄ, el<br />
trecea la Sibiiu pentru a-sî termina studiile de drept.<br />
Dar mal era Åi o altÄ categorie: studenÅ£ii tineri de Ia drept<br />
1 V. Gr. Pop, l. c., II, p. 39. Cf. Ist. Ut. rom., l. c., pp. 800-1.