22.03.2015 Views

o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

â 128 â<br />

Pentru o îndreptare, se putea gîndi cineva la elementele romÄneÅti<br />

care se ridicaserÄ prin UniversitÄÅ£ile strÄine Åi jucau<br />

un rol mal mult sau mal puÅ£in însemnat, crescînd însÄ. în orice<br />

cas, în viaÅ£a oficialÄ, administrativÄ. judecÄtoreascÄ a provinciei.<br />

FuncÅ£ionarii aceÅtia erau mulÅ£i, Åi atîţia dintre ei cu bune inten-<br />

Å£ii, Åi cari se manifestafl- cum am vÄzut, Åi în cultura începÄtoare<br />

a poporului lor, ca doctorul Vasicifl de la contumacia TemeÅului,<br />

care a ajuns Åi membru al Academiei Romîne.<br />

Din nenorocire însÄ, ei nu trÄiserÄ Ã®ntr'un mediu romÄnesc, Åi.<br />

dacÄ aceasta nu-i înstrÄinase de cultura neamului, îl fÄcuse însÄ<br />

foarte puţin proprii pentru a represinta, în cadrul funcţiunilor<br />

lor, în locul unde fuseserÄ aÅezaÅ£i prin cariera lor administrativÄ<br />

safl judecÄtoreascÄ, aspiraÅ£iile politice ale poporului romÄnesc.<br />

Mal tÄrziii numal, cercetÄtorii UniversitÄÅ£ilor strÄine vor deveni<br />

factori importanţi în viaţa Romînilor din Ardeal: cei de la<br />

la 1848, cari însÄ nu erau bÄtrîni. Eî aparÅ£in la douÄ categorii.<br />

întÄiu profesorii tineri de drept, de filosofie, din rîndul cÄrora tace<br />

parte Åi Simion BÄrnuÅ£ (nÄscut la 1808. în satul BocÅa-RomînÄ,<br />

din pÄrÅ£ile Crasnei, format la ÅimlÄu. Careii-Marî si Blaj; profesor<br />

aici din 1831), care este însuÅi represintantul tip al acestor oameni<br />

nÄscuÅ£i din pÄrinÅ£i Å£erani, învÄÅ£ind Åcolile elementare în preajma<br />

casei pÄrinteÅti, trecînd pe urmÄ la Universitatea ardeleanÄ<br />

spre a urmÄ altceva decît teologia pentru care erafl meniÅ£i, Åi<br />

cari, ajungînd sÄ aibÄ cunoÅtinÅ£a legilor omeneÅti si a unei filosofii<br />

ce-Ål are fÄrÄ Ã®ndoialÄ legÄturile sale cu teologia, dar cu<br />

altÄ tendinÅ£Ä, se bucurÄ de altÄ libertate a spiritului. BÄrnuÅ£<br />

â o clipÄ Åi notariu consistorial (1835)1 â intra- de la început<br />

în conflict cu cercurile blÄjene. Neducînd sufleteÅte viaÅ£a tipicÄ<br />

din epoca lui Petru Pavel Aaron, continuatÄ de VlÄdica Leme"nyi,<br />

el ajunse la certuri cu acesta. la luptÄ Ã®mpotriva celor din stînta<br />

odaie cu uÅile Åi fereÅtile lÄcÄtuite, la. împotrivirea dîrzÄ, desperatÄ<br />

faÅ£Ä de asfixia blÄjeanÄ. A spart geamurile Åi a strigat, Åi,<br />

cînd au vrut sÄ-1 tragÄ Ã®nlÄuntru, închizîndu-se din nof l toate comunicaÅ£iile,<br />

el s'a arÄtat gata sÄ se desfacÄ din lumea ÅcolarÄ<br />

care-I cerea sacrificiul vieÅ£ii sale de om liber. La 1838 încÄ, el<br />

trecea la Sibiiu pentru a-sî termina studiile de drept.<br />

Dar mal era Åi o altÄ categorie: studenÅ£ii tineri de Ia drept<br />

1 V. Gr. Pop, l. c., II, p. 39. Cf. Ist. Ut. rom., l. c., pp. 800-1.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!