o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 86 â
omul care mal are Åi altceva în minte, care, Åi din punctul de
vedere religios. ca membru al Bisericii unite, Åi din punctul de
vedere naÅ£ional, ca unul al cÄrui gînd se ridicÄ foarte sus, doreÅte
ridicarea prin învÄÅ£ÄturÄ a omului simplu pÄnÄ la oarecare
înnÄlÅ£ime în ce priveÅte conÅtiinÅ£a Iul Åi aptitudinile pornite din
aceastÄ conÅtiinÅ£Ä.
SÄ ne uitÄm însÄ Åi de partea cealaltÄ. Aici fervet opus, âfierbe
munca". Aici sînt oameni cari în adevÄr se consacrÄ, în întregime,
acestei opere de educaÅ£ie popularÄ. LuaÅ£i-I pe rînd: Dimitrie
Eustatievicl, fiul preotului din BraÅov, al lui Statie Grid, care
a mers în Rusia, a învÄÅ£at carte acolo, s'a întors cu diplomÄ de
la Chiev, a iscodit o gramaticÄ romÄneascÄ (1757) Åi s'a ocupat
Åi cu opere de traduceri, dintre care una a vÄzut lumina zilei.
e, încÄ din 1790. âdirectorul scoalelor neunite naÅ£ionaliceÅti"1.
Mal tÄrziu (c. 1800) Radu Tempe^ îÅi sacrificÄ toate puterile sufletului
sÄu pentru ridicarea acestei Åcoli elementare. Gheorghe
Haines, diacon în 1789, apoi protopop al Sibiiului Åi dascÄl în
acelaÅi oraÅ2, încheie seria (c. 1810).
Pentru uniÅ£i era un dar, care se adÄugia pe lîngÄ alte daruri
împÄrÄteÅti, dar pentru neuniÅ£i era cel d'intÄifl si singurul dar
împÄrÄtesc, Åi toate puterile de care putea sÄ dispunÄ Ã®n momentul
acela ortodoxia romanÄ, erau consacrate acestei Åcoli e-
lementare.
De sigur cÄ din punctul de vedere literar cÄrÅ£ile care se tipÄresc,
în mulÅ£imea întreagÄ de tipÄrituri ale vremii acesteia,
de conducÄtorii învÄÅ£Ämîntului popular al Romînilor neuniÅ£i, ca
Åi de fruntaÅii confesiunii, n'au o importanÅ£Ä mare; cu toate a-
cestea un cercetÄtor mal atent ar descoperi Åi pÄrÅ£i originale.
Ele sînt foarte importante însÄ din punctul de vedere didactic
Åi din punctul de vedere al pregÄtirii naÅ£ionale generale pe
care o represintÄ, cÄci cealaltÄ, a Åcolii filosofice Åi istorice, nu
putea sÄ aibÄ deocamdatÄ o acÅ£iune directÄ asupra celor mal
mulţi.
Am putea sÄ asÄmÄnÄm pe uniÅ£i în ceia ce priveÅte felul cum
s'a desvoltat inteligenţa lor, cu Romînii din Principate în seco-
1 Ibid. H, p. 271 Åi urm.
2 La 1807, protopop la BraÅov, fost capelan militar; ibid., p. 470; BianuÅi
HodoÅ, Bibliografia, Il, pp. 334, 335, 499.