o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 184 â
stabiliserÄ Ã®ntre Biserica romÄneascÄ din Ardeal Åi Banat si Biserica
de la CarlovÄÅ£. TendinÅ£a lui era ca, desfÄcîndu-se de supt
stÄpînirea Patriarhului sîrbesc Åi a MitropoliÅ£ilor Åi episcopilor
sîrbî teritoriile locuite de Romînii din Banat, sÄ fie reunite la
episcopia lui, ridicatÄ la rangul de Mitropolie. Nu e indiferent
pentru înÅ£elegerea concepÅ£iei sale faptul cÄ, aproape pe vremea
cînd deputaÅ£ia avea de lucru cu cererea FacultÄÅ£ii juridice, plus
o catedrÄ de teologie ortodoxÄ la Blaj, pe ziua de 1-iu Octombre1
el intervenia, la moartea episcopului de VîrÅeÅ£, Åtefan Popovicl.
ca âepiscop al Bisericii rÄsÄritene" (fÄrÄ mÄrgenire la Ardeal),
în fruntea deputÄÅ£iei bÄnÄÅ£ene pentru a aminti cÄ, potrivit faptului
cÄ, din 300 de parohii, doar în 30 sînt amestecaÅ£i Åi Sîrbii.
si hotÄrîrilor de la Blaj Åi Lugoj, ca Åi canoanelor Bisericii orientale,
se cade sÄ se lase alegerea urmaÅului de cÄtre credincioÅi, iar,
deocamdatÄ, nedîndu-se mÄcar moÅtenirea materialÄ Patriarhului.
sÄ se numeascÄ Ã®nvÄÅ£atul cleric romîn Patrichie Popescul, din
Consistoriul de la CarlovÄÅ£4.
Se porni o întreagÄ agitaÅ£ie în vederea acestui scop. al independenÅ£ei
bisericeÅti. Se alcÄtui o literaturÄ specialÄ, dela 1849
înnainte, -â în vremea cînd Blajul nu se trezise încÄ de pe urma
acÅ£iunii greÅite a lui Lemenyi Åi cînd vicariul sÄlÄgean ÅuluÅ£
fÄcea omagiu politic Sibiianului â. prin care Åaguna se cÄznia
sÄ arÄte cÄ numai el este Åi poate sÄ fie moÅtenitorul vechil
organisaÅ£ii religioase din Ardeal Åi pentru Ardeal. Pe vremea aceia
era dogmÄ cÄ organisaÅ£ia aceasta metropolitanÄ este extrem de
veche; pÄnÄ Ã®ntr'atît, încît, atunci cînd Francisc-Iosif a restabilit
Mitropolia, dar la Blaj, în forma unitÄ, i s'a spus cÄ el este al
doilea Traian supt raportul bisericesc, cÄci Traian Romanul trecea
drept întemeietorul organisaţiei ierarhice pe aceste plaiuri.
Pe basa acestei dogme se cerea restaurarea vechii ierarhii.
cu cuprinderea episcopiilor bÄnÄÅ£ene, restabilirea stÄrii de lucruri
din veacul al XVII-lea, deci mal ales de pe vremea lui
Sava Brancovici, stare de lucruri care, în defavoarea confesiunii
ortodoxe Åi în defavoarea legÄturilor cu Å£ara noastrÄ, se schimbase
supt Teofil Åi Atanasie. Åaguna trecea peste aceÅtia, trecea
peste actul de aderenÅ£Ä, peste episcopia de FÄgÄraÅ, pesta epis-
1 Popea, /. c., pp. 360-3.
2 Ibid., pp. 355-7.