o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

XVII.
Cultura popularÄ la Romîniî din Ungaria în preajma
anului 1870.
Pentru o politicÄ de pasivitate a Romînilor din Ardeal Åi Ungaria,
aÅa cum erau siliÅ£i acum s'o inaugureze, de sigur prea
tÄrziu, ar ti trebuit un lucru. care în cea mai mare parte lipseÅte
Åi astÄzi la dînÅii Åi li dÄ fireÅte un succes cu mult mal
mic decît acela la care ar avea dreptul sÄ rîvneascÄ: lipsa pregÄtirii
îndelungate a naÅ£iunii întregi, fÄrÄ deosebire de confesiune
Åi de clasÄ. CîÅtigarea unei orientÄri statornice. aceasta
este absolut necesar la un popor ce nu are Stat, nu are guvern,
care trÄieÅte prin urmare prin conÅtiinÅ£a moralÄ rÄspînditÄ
între toÅ£i indivizii cari-1 alcÄtuiesc. Cu totul altfel este situa-
Å£ia unei naÅ£iuni care este organisatÄ Ã®n formÄ de Stat Åi ale cÄrii*
organe conducÄtoare pot întru cîtva sÄ suplineascÄ lipsa existenÅ£ei
unei conÅtiinÅ£e morale a naÅ£iunii. în orice împrejurÄri Åi
pentru totdeauna nici acolo aceasta nu se poate: existenÅ£a moralÄ
a naÅ£iunii este o condiÅ£iune neapÄratÄ a garanÅ£iei viitorului
ei. Dar, în unele casuri mÄcar, în anumite manifestÄri se poate
sÄ se înlocuiascÄ, sÄ se dea ilusiunea existenÅ£ei unei naÅ£iuni
prin existenÅ£a unui Stat bine constituit, a unei clase conducÄtoare
cu educaÅ£ia ei proprie, cu rÄdÄcini în trecut, cu anumiÅ£i
Åefî legali înnaintea cÄrora se închinÄ toatÄ lumea.
CÄci conÅtiinÅ£a naÅ£ionalÄ nu existÄ numal în cultura naÅ£ionalÄ,
ci în ceva cu mult mai mare, în manifestarea instinctivÄ a natiunii
întregi taÅ£Ä de anumite probleme în acelaÅi fel. Lucru