o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 189 â
alegere. Se numi un comisar de control, loan de âKarabetz"-
(CarabÄÅ£, Bucovinean), pentru a veghia ca ordinele sÄ nu fie întrecute.
De alminterea, sinodul ceru caracterul romÄnesc al Bisericii
Åi, ca un corolar, recunoaÅterea naÅ£mnit, restituirea sinoadelor
cu participare de mireni Åi a Mitropoliei, egalisarea situaÅ£iei,
crearea unei secţii pentru ei la Ministeriul de Culte si la
Guvernul ardelean, cercetarea pagubelor revoluţiei, dotarea unei1
Case a lefilor preoÅ£eÅti, organisareâ unui învÄÅ£Ämînt naÅ£ional..
primirea în Åcolile militare, acordarea de stipendii studenÅ£ilor..
restituirea fondurilor1.
Åaguna spunea lÄmurit, încÄ din Octombre, cînd se aÅtepta ur»
progres de la o nouÄ cÄlÄtorie a lui la Viena â Åi' se îndoia cÄ
i-o vor permite â cÄ âvremea resoluÅ£iilor de dobîndit a trecut acuma" .'
Doar în materie bisericeascÄ de se poate propune ceva 2.
Cea d'intÄii l trezire din visurile mari au avut-o Romînii cînd3
s'a fÄcut împÄrÅ£irea teritorialÄ a Monarhiei. împÄrÅ£eala aceasta
nouÄ a Monarhiei s'a fÄcut pur Åi simplu din punct de vederegeografic.
E adevÄrat cÄ, în puterea unei tradiÅ£ii istorice, o-
parte din comitatele exterioare,ânu însÄ toate,âau fostreunite.
cum s'a vÄzut, cu Ardealul, cÄ s'ati pus deci supt autoritatea
guvernului central din Sibiiu Åi unele din regiunile care fuseserÄ
reunite cu Ardealul dupÄ crearea acestui principat vasal al Turcilor.
Pentru Romîni era, cu toatÄ Ã®nglobarea multora din ei îr»
âSachsenland" *, un avantagiu, dar Ri credeau cÄ acesta estenumal
un început si cÄ restul împÄrÅ£elii se va face Å£inîndu-se
seamÄ de interesele naÅ£ionalitÄÅ£ilor, deci Åi ale naÅ£ionalitÄÅ£ii lor.
Alipirea unei largi pÄrÅ£i din Banat cÄtre Voevodina sîrbeascÄ
fu o zguduire puternicÄ. âAr trebui nesimÅ£ire"â, scriau cei loviÅ£i
de aceastÄ mÄsurÄ, într'o nouÄ jalbÄ. â âsati totala pÄrÄsire a.
oricÄrii speranÅ£e în viitoarea îndurare a MaiestÄÅ£ii Voastre ca
1 1bid., p. 58 Åi urm.
- Popea, 1. c., pp. 880-1. Memoriui lui Åaguna cÄtre "Wohigemuth, în care socoat
4.000 de oameni din diocesa sa morÅ£i pentru împÄrat, 319 biserici prÄdate,
40 arse; ibid., p. 50 Åi urm.
3 PetiÅ£ia contra acestei mÄsuri fu redactatÄ de Maiorescu; BÄnescu Åi Mi--
liÄilescu, loan Maiorescu, p. 276.